Potrivit documentului, femeile care activează în sectorul public sunt mai puțin predispuse la comiterea actelor de corupție, comparativ cu femeile din sectorul privat. Această concluzie însă nu se referă și la bărbați, care, fie activează în sfera publică sau privată, sunt mai predispuși de a comite infracțiuni de corupție. Majoritatea celor care săvârșesc infracțiuni de corupție și conexe corupției, anterior nu au comis aceste tipuri de infracțiuni.

Din datele Studiului reiese că implicarea în acte de corupție ar fi cauzată de înregistrarea unor salarii mici la locul de muncă de către inculpați, sau în cazul unora, chiar absența unor surse de venit pentru a-și întreține familia. Astfel, lipsa unei activități/ profesii generatoare de salariu face ca, spre exemplu, traficul de influență să devină ocupație plătită, chiar dacă e ilicită.

Totodată, practica de a „cere și de a da mită” poate fi rezultatul nesancționării persoanelor corupte sau aplicarea unor pedepse prea blânde care nu descurajează implicarea în acte de corupție. Aplicarea pedepselor nonprivative de libertate și a pedepselor blânde mărește considerabil numărul actelor de corupție și scade încrederea populației în sistemul judecătoresc, pe care, la fel, îl consideră cel mai afectat domeniu din punct de vedere al prezenței corupției.

Mai multe detalii despre profilul infractorului, concluziile ofițerilor DA, dar și recomandările formulate pentru a redresa situația, pot fi accesate aici: https://cna.md/libview.php?l=ro&idc=217&id=3197&t=/Studii-si-analize/Analize-strategice-sectoriale/Profilul-infractorului-pe-cazurile-de-corupere-pasiva-corupere-activa-i-trafic-de-influenta-in-baza-sentintelor-pronuntate-in-anul-2020