Echipa de oameni de știință de la Facultatea de Medicină a Universității Washington din Missouri, SUA, și Centrul pentru Boli Neurodegenerative din Germania a studiat peste 400 de persoane înrolate în studiul DIAN (Dominantly Inherited Alzheimer's Network), 247 purtătoare ale unei variante genetice cu debut precoce și 162 care nu prezentau risc moștenit. De la participanți au fost prelevate mostre de sânge și de asemenea aceștia au fost supuși unor tomografii și au completat teste cognitive. Aproape jumătate dintre ei au fost evaluați de mai multe ori, în general la un interval de doi sau trei ani.

Cercetătorii au descoperit că în cazul subiecților purtători ai mutației genetice, nivelurile unei proteine erau inițial mai ridicate și au crescut cu timpul. Spre deosebire de aceștia, la persoanele care prezentau forma sănătoasă a genei respective nivelurile proteinei au fost reduse și, în general, s-au menținut constante, această diferență putând fi detectată cu 16 ani înainte de apariția simptomelor.

În plus, în urma analizării tomografiilor participanților, s-a descoperit că nivelurile proteinei respective au crescut în pas cu viteza cu care precuneusul - o zonă din creier implicată în procesul memoriei - s-a subțiat și s-a micșorat.

Pentru a afla dacă nivelurile acestei proteine din sânge ar putea fi utilizate pentru prevederea declinului cognitiv, cercetătorii au colectat date despre 39 de persoane purtătoare ale mutației genetice când acestea au revenit la clinică, în medie la doi ani după ultima lor vizită. Astfel, s-a descoperit că subiecții ale căror niveluri ale proteinei crescuseră anterior rapid prezentau cel mai ridicat risc de atrofie cerebrală și de diminuare a abilităților cognitive.

O varietate de leziuni neurologice pot provoca pătrunderea proteinei neurofilament-ușor (NF-L) din neuroni în sânge. Nivelurile acestei proteine sunt ridicate la persoanele diagnosticate cu demență cu corpi Lewy și boala Huntington.

''Va fi important să se confirme rezultatele noastre în cazul bolii Alzheimer cu debut tardiv și să se definească perioada de timp la care trebuie evaluate schimbările la nivel de neurofilament pentru predictibilitatea clinică optimă'', a notat unul dintre autorii cercetării, Mathias Jucker, conducătorul studiului DIAN în Germania.

Aceste constatări ar putea fi aplicate într-o bună zi de cercetători pentru identificarea rapidă și accesibilă din punct de vedere financiar a leziunilor creierului atât la persoanele cu risc de boală Alzheimer, cât și la cele cu alte afecțiuni neurodegenerative, precum scleroza multiplă, leziuni cerebrale traumatice sau accident vascular cerebral.

Concluziile studiului au fost publicate în jurnalul științific Nature Medicine.

sursa: AGERPRES