Până în 2012, continentul alb situat la Polul Sud a pierdut anual aproximativ 76 miliarde de tone de gheață, contribuind cu circa 0,2 milimetri pe an la creșterea nivelului apelor, potrivit calculelor a 84 de oameni de știință de la 44 de organizații internaționale care au participat la acest studiu de referință publicat în jurnalul Nature. De la acea dată, cifra a crescut la 219 miliarde de tone pe an (0,6 milimetri anual în plus la nivelul apelor). Cu alte cuvinte, timp de cinci ani gheața s-a topit într-un ritm de aproape trei ori mai mare decât înainte.

Cantitatea de gheață topită a contribuit la creșterea nivelului oceanelor cu 7,6 milimetri începând din 1992, două cincimi din aceasta (aproximativ 3 milimetri) fiind rezultatul topirii din 2012 până în prezent, se arată în studiu.

Această descoperire ar trebui să alunge îndoielile cu privire la topirea într-un ritm rapid a Antarcticii și la amenințarea pe care acest fenomen o reprezintă pentru sute de milioane de oameni care trăiesc în zonele costiere joase, subliniază autorii studiului.

"Acum avem o imagine inechivocă despre ce se întâmplă în Antarctica", a declarat Eric Rignot, coautor principal al studiului și cercetător la Laboratorul de Propulsie Jet al NASA. "Considerăm că aceste rezultate reprezintă un semnal de alarmă suplimentar pentru a acționa în vederea încetinirii încălzirii planetei noastre", a insistat omul de știință francez care studiază ghețarii și polii de 20 de ani.

Acoperită în proporție de peste 98% de gheață permanentă, insula continentală înconjurată de Oceanul Antarctic reprezintă 90% din gheața terestră și conține cea mai mare rezervă de apă dulce de pe planetă. În cazul în care toată această masă de gheață s-ar topi, nivelul oceanelor ar crește cu aproape 60 de metri.

Până în prezent, oamenii de știință au încercat să afle dacă Antarctica a luat în greutate ca urmare a căderilor de zăpadă sau dacă a pierdut din masa sa în urma topirii gheții sau a desprinderii aisbergurilor. Însă, observațiile satelitare din ultimele două decenii au permis obținerea unei imagini mai clare în legătură cu acest fenomen.

Peste 90% din gheață se găsește în Antarctica de Est, o regiune care a rămas relativ stabilă în ciuda încălzirii globale.

Însă Antarctica de Vest este mult mai sensibilă, în special în regiunea Peninsulei Antarctice unde peste 6.500 kilometri pătrați de gheață s-au prăbușit în mare.

În ultimii 25 de ani - perioada cuprinsă în acest studiu - aproape toată masa de gheață pierdută provenea din Antarctica de Vest.

''Deși incertitudinea privind evoluția masei din Antarctica de Est continuă să fie considerabilă, este tot mai clar faptul că rata de pierdere a gheții din Antarctica de Vest s-a accelerat'', a explicat Kate Hendry, cercetătoare la Universitatea din Bristol, care nu a participat la studiu.

În cazul în care tendința va continua, Antarctica ar putea deveni principala cauză a creșterii nivelului oceanelor, înaintea dilatării termice - apa ocupă mai mult spațiu atunci când se încălzește - și a topirii banchizei din Groenlanda și a ghețarilor din întreaga lume.

''Datele demonstrează că situația se agravează considerabil în fiecare an'', a subliniat Isabella Velicogna, profesor la Universitatea Irvine din California și coautoare a studiului, ale cărui rezultate au fost salutate de numeroși oameni de știință.

''Punctul forte al acestei cercetări este faptul că a coroborat rezultate și metodologii de la diverse echipe din lume'', a spus Twila Moon, om de știință în cadrul Centrului național pentru zăpadă și gheață (NSIDC) din Statele Unite.

Factorii de decizie trebuie să acționeze acum în consecință. ''Viitorul Antarcticii este legat de cel al restului planetei și al societății umane. Trebuie luate numaidecât măsuri pentru a încetini ritmul schimbărilor de mediu, creșterea rezistenței Antarcticii și reducerea riscului (...) schimbărilor ireversibile'', a susținut oceanograful australian Steve Rintoul, autorul unui alt studiu despre Antarctica publicat miercuri în jurnalul Nature.

"Aceasta ar trebui să constituie un imens semnal de alarmă", a insistat Martin Siegert, profesor la Imperial College London care nu a participat la studiu.

Profesor Andrew Shepherd, cercetător la Universitatea din Leeds a declarat la rândul său că acest continent ''provoacă o creștere a nivelului oceanelor la cea mai rapidă rată din ultimii 25 de ani''.

''Acest lucru trebuie să devină o preocupare pentru guvernele pe care contăm pentru protejarea localităților și comunităților costiere'', a indicat Shepherd.