Descoperirea se bazează pe datele obținute cu ajutorul observatorului Large High Altitude Air Shower Observatory (LHAASO) din China, instalație aflată în curs de dezvoltare în Daocheng din provincia Sichuan.

Constatările au fost publicate luni în jurnalul științific Nature.

Cercetătorii, coordonați de Institutul pentru fizica energiilor înalte din cadrul Academiei de Științe din China, au făcut această descoperire după unsprezece luni de observații științifice, timp în care au utilizat jumătatea completă din instalația observatorului.

Oamenii de știință au detectat totodată fotoni cu energii ca depășesc 1 peta electron volt (Pev) – de o sută de ori mai mult decât recordul atins de orice accelerator creat de om pe Pământ. Astfel, a fost detectat un foton cu o energie de 1,4 Pev, cea mai mare valoare observată vreodată de oameni.

”Aceste descoperiri răstoarnă datele cunoscute în mod tradițional despre Calea Lactee și deschid o eră a astronomiei gamma UHE. Aceste observații ne vor determina să regândim mecanismul prin care sunt generate și propagate particulele de energie înaltă în Calea Lactee”, a declarat Cao Zhen, cercetător-șef în cadrul LHAASO.

”În plus, aceste observații ne vor încuraja să explorăm fenomene cerești mai violente și procesele lor fizice, precum și să testăm legile de bază ale fizicii în condiții extreme”, a spus Cao.

Prin intermediul astronomiei gamma UHE, misterul vechi de un secol al originii razelor cosmice ar putea fi rezolvat în curând, a adăugat Cao.

”Aceste descoperiri ne aduc mai aproape de înțelegerea originilor razelor cosmice cu energie ultra-înaltă”, a declarat Karl Ziemelis, editor la Nature.

LHAASO a dezvăluit numeroase surse de acceleratoare cosmice Pev în Calea Lactee, toate acestea fiind candidați pentru a fi generatoare de raze cosmice UHE. Este un pas crucial pentru determinarea originii razelor cosmice, potrivit lui Chen Songzhan din cadrul LHAASO.

Fotonii cu energii care depășesc 1 Pev au fost detectați într-o regiune foarte activă de formare a stelelor din constelația Cygnus (Lebăda), a precizat echipa de cercetători.

Zona de formare a stelelor în direcția Cygnus este cea mai strălucitoare regiune din teritoriul nordic al Căii Lactee, cu multe grupuri de stele masive. Stele masive există de aproximativ un milion de ani, astfel încât aceste grupuri includ stele enorme aflate atât în proces de naștere cât și de dispariție, cu un mediu complex. Ele reprezintă ”laboratoare de astrofizică a particulelor” ideale, sau adevărate acceleratoare de raze cosmice, au spus cercetătorii.