Reacția inițială a Europei la fuga din Ucraina a fost o demonstrație impresionantă de solidaritate, având în vedere cât de brusc a explodat criza. Refugiații, dintre care majoritatea sunt femei și copii, deoarece majoritatea bărbaților li se cere să rămână în Ucraina pentru a lupta, au fost primiți și găzduiți chiar dacă numărul lor crește, scrie sursa citată.

Însă amploarea acestei crize este uluitoare și este încă în stadiile incipiente. A face față acesteia va necesita mai multă coordonare, imaginație, fonduri și determinare atât în Europa, cât și din partea Statelor Unite și a aliaților din alte colțuri ale lumii. Centrele existente pentru refugiați ar trebui să primească mult mai multă asistență și trebuie găsite modalități de a încuraja refugiații să se mute în țări care au mai multă capacitate de a-i găzdui. De asemenea, ar trebui făcute acum pregătiri pentru a ajuta ucrainenii să se întoarcă acasă, în cazul în care o pace de durată va fi încheiată în cele din urmă.

Deschiderea largă a porților pentru refugiații europeni ridică o comparație inevitabilă cu tratamentul refugiaților din Siria, Afganistan și alte țări. Aproximativ 16.000 de oameni rămân în lagărele de refugiați din Grecia, iar mulți dintre ei sunt înfometați pentru că le lipsesc aceleași drepturi care le sunt garantate ucrainenilor. Dar răspunsul la un standard dublu nu poate fi acela de a închide ușile ucrainenilor. 

Refugiații folosiți ca armă de Putin

Orașele din Polonia, Moldova și România au fost transformate, punând presiune asupra școlilor, locuințelor, spitalelor și programelor de asistență guvernamentală. Varșovia, un oraș de aproximativ 1,6 milioane de locuitori, găzduiește acum peste 300.000 de refugiați ucraineni, mulți dintre aceștia dormind în centre de primire amenajate în grabă . Adăposturile supraaglomerate pentru femei și copii sunt ținte pentru traficul de persoane și exploatarea criminală.

Refugiații nu sunt o greșeală neprovocată a războiului lui Vladimir Putin din Ucraina. Bombardarea fără discernământ asupra infrastructurii civile face parte dintr-o strategie mai largă de demoralizare a populației civile și de a-i alunga pe rezidenți în țările vecine, unde prezența lor poate fi destabilizatoare. Acest lucru a devenit clar în timpul episodului de anul trecut de la granița dintre Belarus și Polonia, după ce Aleksandr Lukașenko, conducătorul autocrat al Belarusului, se pare că a creat o criză încurajând migranții să treacă în Polonia. 

În timp, resentimentele față de refugiații ucraineni ar putea crește. Oamenii care au început să-i primească pe refugiați s-ar putea întoarce împotriva lor, făcând presiuni asupra guvernelor lor pentru a forța Ucraina să pună capăt războiului în condițiile Rusiei. Reducerea acestei presiuni, prin sprijinirea țărilor care găzduiesc refugiați, face ca această tactică de a încerca să-i transforme pe refugiați în armă să fie mai puțin eficientă. 

Măsurile UE 

Consiliul Uniunii Europene a făcut deja un pas important prin adoptarea unei directive care acordă statut de protecție temporară cetățenilor ucraineni și anumitor rezidenți legali permanenți ai Ucrainei pentru un an. Majoritatea ucrainenilor aveau deja dreptul de a călători fără vize în țările Uniunii Europene timp de 90 de zile. Noua măsură le oferă dreptul de a trăi, de a lucra și de a merge la școală în țările UE, fără a fi nevoiți să treacă prin procesul oficial de solicitare a azilului.

Dar trebuie făcut mult mai mult pentru a ajuta locurile în care refugiații sunt grupați și pentru a-i ajuta pe refugiați să-și găsească calea de a ieși din centrele de primire supraaglomerate. Programul Marii Britanii „ Camine pentru Ucraina”, care plătește familiile și organizațiile pentru a primi refugiați, a dus la eliberarea a 2.700 de vize până acum, în timp ce Finlanda a oferit locuri în universități pentru 2.000 de ucraineni.

Aceste eforturi ad-hoc sunt importante, dar insuficiente, având în vedere milioanele de oameni care sunt afectați. Uniunea Europeană a creat o platformă pentru a potrivi ofertele de ajutor cu cei care au nevoie. Șapte țări, inclusiv Norvegia, Liechtenstein și Elveția, s-au angajat să primească aproximativ 15.000 dintre ucrainenii aflați acum în Moldova. Dar aceasta este o mică parte din cei 98.000 de ucraineni estimați din Moldova, dintre care mulți sunt reticenți să plece pentru că acolo se vorbește o limbă pe care o cunosc, rusă.

Uniunea Europeană a identificat, de asemenea, aproximativ 17 miliarde de euro în fonduri pentru redresarea pandemiei și programe de promovare a coeziunii sociale și economice care ar putea fi cheltuite imediat pentru nevoi urgente, inclusiv locuințe, educație, îngrijire a sănătății și îngrijirea copiilor. O propunere a UE de abordare a crizei actuale ar distribui mai multe dintre aceste fonduri țărilor care găzduiesc un număr mare de refugiați. Ungaria, Polonia, România și Slovacia ar primi cu 45% mai multă finanțare decât ar fi primit în mod obișnuit.

Ce fac SUA și aliații

Eforturile de a găzdui în mod uman pe cei strămutați de război nu trebuie să se limiteze la Europa. Canada, care găzduiește o populație numeroasă ucraineană, a fost de acord să primească un număr nelimitat de persoane care fug de război pentru a rămâne cel puțin doi ani. Chiar și Japonia, care a fost mult timp reticentă în a primi refugiați, a fost de acord să accepte ucraineni.

Anunțul președintelui Biden că Statele Unite ar accepta până la 100.000 este un început bun, dar țara poate face mai mult, mai ales atunci când sprijinul public pentru primirea refugiaților ucraineni este puternic . Statele Unite au fost un jucător-cheie în Ucraina de-a lungul anilor, de la încurajarea ucrainenilor să se opună Rusiei până la convingerea ucrainenilor să fie de acord cu eliminarea armelor nucleare de pe teritoriul lor după prăbușirea Uniunii Sovietice, o decizie pe care mulți ucraineni o regretă profund azi.

Pe măsură ce lumea intră într-o perioadă de instabilitate mai mare, liderii săi nu mai pot ignora nevoia unui răspuns coordonat și uman pentru toți cei care fug de război și alte circumstanțe disperate, notează NYT.