Evaluarea survine în contextul în care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat joi că desfășurarea de trupe rusești în ultimele zile în Belarus, țară vecină cu Ucraina, este 'cea mai mare' pe care a realizat-o Moscova de la încheierea Războiului Rece, transmite Agerpres.

Or, unul dintre acordurile cruciale pentru reducerea tensiunilor în privința mișcărilor de trupe este 'Documentul de la Viena', adoptat în 1991 și actualizat în 2011 în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Această organizație, compusă din 57 de state, este singura, în afară de ONU, în care Rusia, Occidentul și Ucraina stau la aceeași masă și dispune de câteva acorduri cheie pentru a stimula transparența și încrederea între state.

Dat fiind faptul că manevrele inopinate sau o acumulare importantă de trupe provoacă în general îngrijorare, 'Documentul de la Viena' prevede obligația de a raporta mișcările de trupe și de a accepta prezența observatorilor atunci când sunt depășite anumite limite.

Astfel, manevrele cu participarea a peste 9.000 de soldați trebuie notificate, iar la cele cu peste 13.000 este obligatorie prezența observatorilor din alte țări OSCE.

Așa cum au explicat pentru EFE diverse surse diplomatice de la Viena, Rusia raportează mereu că desfășurările sale de trupe sunt sub 13.000 de soldați, chiar dacă în realitate numărul lor este mult mai ridicat, evitând astfel să accepte prezența observatorilor străini.

În acest scop, Moscova a recurs la diverse stratageme sau 'manipulări', așa cum le califică o sursă citată de EFE, cum ar fi împărțirea manevrelor între diferite comandamente operaționale, astfel încât să nu pară un singur exercițiu, ori reducerea numărului de trupe definite drept combatante, pentru a nu depăși niciodată acel prag de 13.000 de soldați.

Preocupările occidentale și cele ale vecinilor Rusiei cu privire la dimensiunea și scopul concentrării actuale de trupe la granița cu Ucraina sunt o consecință a lipsei de transparență a Rusiei cu privire la activitățile sale militare, au declarat pentru EFE surse diplomatice din patru țări, consultate în mod independent.

În plus, pentru incursiunea din Georgia în 2008 și anexarea Crimeii în 2014, Rusia a folosit trupe care erau deja dislocate în cursul unor manevre anterioare, remarcă acestea.

Potrivit Institutului internațional de cercetare a păcii din Stockholm (SIPRI), una dintre instituțiile de referință pe plan internațional în probleme de dezarmare, Rusia, țara cu cea mai mare armată din Europa, nu a raportat niciodată manevre cu peste 13.000 de militari până în prezent.

'Rusia nu a declarat o activitate militară pentru observare în conformitate cu Documentul de la Viena din 1991. Ea evită această obligație, declarând că toate activitățile sunt sub pragul respectiv', afirmă Ian Anthony, directorul programului de securitate pentru Europa din cadrul SIPRI.

'Rusia poate să afirme, de exemplu, că o activitate ce implică 50.000 de soldați reprezintă de fapt patru exerciții separate în loc de unul, iar fiecare dintre ele este sub pragul de notificare', explică el.

Chiar dacă Rusia pretinde că respectă întocmai normele internaționale, modul în care procedează ea contravine obiectivului și spiritul acordului, subliniază Ian Anthony.

Expertul în dezarmare și controlul armelor Alexander Graef, de la Institutul de studii pentru pace și politici de securitate de la Universitatea din Hamburg (Germania), este de aceeași părere. 'Problema constă în modul în care este respectat și aplicat un astfel de acord, întrucât aceasta depinde de bunăvoința părților. Rusia nu este singura care se folosește de anumite lacune ale Documentului de la Viena, dar este adevărat că ar contribui la reducerea tensiunii dacă ar permite prezența unor observatori acum la manevrele sale', explică Graef.

Germania și Franța solicitaseră în aprilie Rusiei 'să se angajeze cu bună credință' în respectarea obligațiilor sale în cadrul OSCE, după ce organizase în luna respectivă manevre de amploare în apropiere de Ucraina, la care nu au participat observatori străini.

Rusia pretinde că dă dovadă de transparență, invitând din când în când atașați militari ai ambasadelor de la Moscova, dar aceste invitații sunt departe de cadrul normelor obligatorii prevăzute de 'Documentul de la Viena'.

'Documentul de la Viena' permite, de asemenea, trimiterea observatorilor la trei inspecții pe an în orice stat membru, inclusiv în Rusia.

Deși Rusia acceptă de obicei astfel de misiuni, Letonia a acuzat Moscova săptămâna trecută că a anulat pe motiv de COVID-19 o vizită a delegației sale de militari în două regiuni din vestul Rusiei (Briansk și Smolensk), unde sunt preconizate exerciții militare la mijlocul lunii februarie lângă granița cu Belarus.

'A refuza o inspecție din cauza protocoalelor de securitate privind epidemia de COVID-19 este o scuză proastă și suscită puternice suspiciuni că Rusia dorește să ascundă ceva prin nedezvăluirea dimensiunii reale și a intenției mișcărilor sale militare, așa cum cere cadrul de cooperare al OSCE', a afirmat într-o declarație ministrul leton al apărării, Artis Pabriks.

Într-o declarație de presă joi, secretarul general al NATO a afirmat că la exercițiile comune ruso-belaruse, preconizate între 10 și 20 februarie, se așteaptă să particpe 30.000 de trupe combatante, trupe Spețnaz - forțele de operațiuni speciale -, avioane de vânătoare, inclusiv Su-35, rachete Iskander cu capacitate duală și sisteme de apărare antieriană S-400.

Stoltenberg a avertizat că este vorba despre o 'gamă largă de capabilități militare moderne', iar manevrele din Belarus sunt 'combinate' cu exercițiul anual al forțelor nucleare ale Rusiei programat pentru luna februarie.