"Nu se poate nega că există divergențe", a recunoscut Stoltenberg în timpul prezentării reuniunii ministeriale. "Dezacordurile dintre aliați pun probleme și de aceea avem nevoie de o discuție sinceră și deschisă" în cadrul unei reuniuni ministeriale, a explicat el.

NATO nu a condamnat operațiunea militară lansată în 9 octombrie de președintele turc Recep Tayyip Erdogan împotriva milițiilor kurde aliate ale coaliției internaționale împotriva grupării Stat Islamic (SI), alianță formată de SUA și la care participă Turcia și mai multe țări din UE membre ale NATO.

Jens Stoltenberg a refuzat miercuri să condamne această intervenție. În schimb, el a insistat asupra "îngrijorările legitime pentru securitatea sa" avansate de Turcia pentru a desfășura această operațiune.

În același timp, el a subliniat necesitatea de a continua lupta împotriva SI, pentru că această luptă "nu s-a încheiat". "Califatul a fost înfrânt de coaliția internațională la care participă NATO, însă trebuie evitată resurgența", a susținut el.

Turcia a acceptat la 17 octombrie să-și suspende ofensiva timp de cinci zile la cererea SUA. Un acord între Ankara și Washington prevede punerea în aplicare a unei "zone de securitate" de 32 de kilometri în interiorul teritoriului sirian.

"Suntem încurajați de rezultatele acestui acord. (...) Acum urgența este menținerea unui acord politic", a spus Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a refuzat să facă vreun comentariu asupra acordului încheiat marți între Turcia și Rusia, aliata președintelui sirian Bashar al-Assad, pentru o preluare a controlului în sectoare ale benzii frontaliere ce mărginește zona unde armata turcă și-a declanșat intervenția.

Obiectivul declarat este de "a facilita" retragerea forțelor kurde ale Unităților de Apărare a Poporului (YPG) și dezarmarea lor în zonă, transmite AGERPRES.