Statistica privind asistența externă acordată Republicii Moldova în 2016, dar și pentru 2014-2015 îl contrazice însă pe șeful statului, scrie mold-street.com.

Raportul anual privind asistența externă acordată Republicii Moldova în anul 2016 relevă că în acest an țara noastră a primit asistență străină în valoare de peste 440 milioane euro, în creștere cu circa 33% față de anul 2015. 

Importanța Acordului cu FMI

Din această sumă, 227 milioane euro au fost acordați pentru sectorul guvernamental, ceea ce reprezintă o creștere de 32,8% față de anul 2015 și este, practic, la nivelul anului 2014, arată raportul elaborat de Cancelaria de stat.

Creșterea respectivă a finanțării externe în 2016 este explicată "prin eforturile Guvernului" și semnarea Acordului cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în noiembrie 2016, care a permis să fie "recăpătată încrederea și recâștigată credibilitatea din partea partenerilor de dezvoltare în țara noastră".

Potrivit raportului, cota asistenței externe debursate în PIB se menține pe durata ultimilor ani la un nivel de circa 6%, dar ponderea resurselor externe în Bugetul Public Național s-a micșorat de la 16% la 9%.

Totuși sustenabilitatea bugetar-financiară a Republicii Moldova "continuă să depindă de volumul asistenței externe acordate", constată autorii.

Cine sunt principalii "sponsori"

Totodată autorii constată că remitențele rămân în continuare de circa 2-3 ori mai mari ca volum comparativ cu asistența externă. Cât despre investițiile străine directe apoi acestea au fost în perioada 2012–2016 de 2-4 ori mai mici față de volumul debursărilor asistenței externe pe parcursul anului și de circa 10 ori mai mici decât remitențele.

Studiul relevă că în anul 2016 cel mai mare partener de dezvoltare al Republicii Moldova a fost Uniunea Europeană, urmată de Banca Mondială, România, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Agențiile ONU. 

Astfel, conform situației la 31 decembrie 2016, circa 76% din volumul asistenței externe debursate în Republica Moldova este raportată de acești cinci parteneri de dezvoltare.

Restul de 24% revine altor 11 donatori, inclusiv FMI, SUA, BEI, Elveția, Suedia, Germania, Austria, Cehia, Japonia. Nici urmă de Rusia sau Turcia. De altfel nici în anii 2014-2015, Rusia nu a acordat asistență țării noastre.

În schimb Turcia a alocat aproape două milioane de euro în anii 2014-2015.

Cel mai mare proiect finanțat de guvernul turc prin intermediul Agenției TICA a fost în valoare de circa jumătate de milion de euro și prevedea "Finalizarea Lucrărilor de Construcție a Clădirii Fundației de Susținerea Culturii și Tradiții Islamice în Republica Moldova".

Sectoarele unde ajunge asistența

Potrivit raportului cele mai mari volume de asistență externă au mers spre proiecte din: Agricultură; Transport și drumuri; Sănătate; Energetică; Apă și canalizare, schimbări climatice. 

Astfel, în 2016 volumul asistenței externe de care a beneficiat sectorul agricol a constituit 29,6 milioane de. euro, ceea ce a influențat creșterea competitivității prin modernizarea și integrarea pieței, modernizarea lanțului agroalimentar în scop de conformare la cerințele UE privind siguranța alimentelor și la standardele de calitate, precum și sporirea securității și siguranței alimentare.

Sectorul transport și drumuri a beneficiat de o asistență de 28,1 milioane euro. Anterior Guvernul a stabilit drept o prioritate strategică reabilitarea drumurilor, asistența partenerilor de dezvoltare, în condițiile bugetului de stat auster, fiind indispensabilă. Fără drumuri moderne Moldova nu poate atrage investiții majore, iar costurile de logistică rămân mari.

Un alt domeniu prioritar este sănătatea, unde a ajuns o asistență externă de 28 milioane euro. Potrivit Ministerului Sănătății, valoarea asistenței a fost în creștere cu 20% față de anul 2015. În 2016, 66% din totalul asistenței au fost oferiți pentru prevenirea și tratamentul bolilor netransmisibile.

Totodată, 22% din suma totală a fost alocată pentru îmbunătățirea asistenței medicale acordată pacienților cu boli transmisibile.

 În 2016 au fost atrase și circa 22,5 milioane euro asistență externă pentru securitatea energetică și sporirea eficienței energetice, iar 13,1 milioane euro au mers spre domeniul apă și canalizare, schimbări climatice. 

78% din asistență sunt credite

Referitor la asistența externă în funcție de instrumente de finanțare, cu o pondere de 78% în 2016 au prevalat creditele și împrumuturile. Totodată, Guvernul RM acordă în continuare o prioritate majoră atragerii asistenței externe nerambursabile.

Cât despre autorități publice apoi cel mai mare număr de proiecte finanțate din exterior a beneficiat Academia de Științe, Ministerul Sănătății, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor, etc.

Însă de cele mai mari bugete beneficiază Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor - circa 548 de milioane euro, sau 52% din asistența externă în derulare. Urmează Ministerul Economiei cu o cotă de 25% (circa 260 de milioane euro) și Ministerul Mediului cu 5,4% și circa 57 de milioane euro.

Asistență multă, progrese puține

Cancelaria de stat susține că în privința administrării asistenței ar exsita o transparență maximă. Totuși mai multe studii,dar și audite realizate de Curtea de Conturi au arătat că la acest capitol există numeroase deficiențe.

Astfel un nou raport al Curții de Conturi Europene din 2016 constată că sprijinul financiar acordat de UE Republicii Moldova în scopul consolidării administrației publice din țară a avut doar un impact limitat.

Unele dintre deficiențele observate se pot explica prin acțiunea unor factori externi, cum ar fi lipsa de voință politică a autorităților naționale. Altele erau cauzate de neajunsurile existente la nivelul concepției și al implementării programelor și a proiectelor care au făcut obiectul auditului.

„UE întâmpină dificultăți semnificative la implementarea asistenței în Republica Moldova”, a declarat Hans Gustaf Wessberg, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport.

„Combinația dintre instabilitatea politică și macroeconomică, guvernanța defectuoasă și capacitatea slabă a administrației publice reduce în mod considerabil marja de manevră de care dispune Comisia Europeană pentru încurajarea reformelor.”, a adăugat acesta.

Curtea a formulat și o serie de recomandări în atenția Comisiei, în vederea ameliorării asistenței acordate de UE Republicii Moldova.

Totodată la începutul lunii iulie 2017, Guvernul a anunțat că va realiza o inventariere a tuturor proiectelor de asistență externă care au fost și urmează a fi implementate în Republica Moldova.

Motivul invocat de premierul Pavel Filip este că autoritățile au nevoie de o analiză "a sistemului și a capacităților, pentru a face o planificare strategică și mai bună și pentru a responsabiliza implementatorii de programe”.