Statele UE au sprijinit și o altă propunere legislativă care introduce o listă de delicte împreună cu sancțiunile aplicabile, respectiv amenzi sau pedepse cu închisoarea, pentru încălcarea acelorași sancțiuni.

Cele două acorduri au fost obținute la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) desfășurată la Luxemburg și stabilesc, în ambele cazuri, poziția Consiliului UE (statele membre) în negocierile ulterioare asupra acestor texte cu Parlamentul European.

Persoanele care "fac afaceri cu indivizi sau companii incluse în lista de sancțiuni a UE își vor vedea câștigurile confiscate în același mod în care se întâmplă cu traficanții de ființe umane ori cu cartelurile de droguri", a indicat Consiliul UE.

Conform noilor norme, statele membre trebuie să garanteze că autoritățile lor însărcinate cu identificarea, blocarea și gestionarea activelor provenite din activități infracționale "dispun de personal calificat și de resurse financiare tehnice și tehnologice adecvate".

Comisia Europeană a propus aceste proiecte legislative în decembrie pentru a limita posibilitatea eludării sancțiunilor impuse Rusiei. Dar legislațiile naționale ale statelor UE diferă semnificativ și, în unele cazuri, impun doar sancțiuni administrative, obiectivul noilor norme fiind de a atenua aceste diferențe.

În urma sancțiunilor impuse Rusiei după lansarea invaziei în Ucraina, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruși au fost înghețate în UE, iar statele occidentale au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un ''furt''.

Comisia Europeană dorește confiscarea acestor fonduri pentru a le oferi Ucrainei. Dar pentru aceasta este nevoie de stabilirea unei baze legale la nivelul întregii Uniuni Europene.