Statele membre UE, furioase că Ungaria blochează prin veto trimiterea de armament în Ucraina – Bloomberg
-
27 Mai 20:00
Statele membre ale Uniunii Europene sunt din ce în ce mai exasperate de faptul că Ungaria blochează acordarea unui ajutor militar de peste 6,5 miliarde de euro (7,1 miliarde de dolari), necesar de urgență pentru Ucraina în războiul cu Rusia, arată o analiză Bloomberg.
Veto-ul Budapestei provoacă discuții între diplomați despre modul în care fondul UE ar putea să ocolească opoziția Ungariei când va primi în curând un alt aflux de bani din profiturile obținute din activele rusești imobilizate, scrie G4Media.
Guvenrul Viktor Orban este calul troian al Rusiei în UE și NATO și a împiedicat constant încercările statelor occidentale de a ajuta Ucraina.
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat luni reporterilor că țara sa continuă să blocheze orice finanțare pentru armele ucrainene, în ciuda obiecțiilor puternice ale altor miniștri de externe din UE.
„Acest lucru a provocat o mare agitație”, a declarat Szijjarto, adăugând că Ungaria s-a confruntat cu „presiuni uriașe” pentru a ceda.
Atâta timp cât Ungaria continuă să blocheze plata fondurilor pentru armele donate Ucrainei, UE nu poate folosi banii pentru a ajuta Kievul, în ciuda unui acord politic între toate cele 27 de țări, încheiat în martie, pentru a mări fondul cu miliarde de dolari în finanțare suplimentară.
„Nu putem accepta o blocadă a ajutorului militar. Acordurile sunt făcute pentru a fi respectate”, a declarat ministrul belgian de externe, Hadja Lahbib, pe platforma de socializare X. Belgia deține în prezent președinția rotativă a UE până în iulie, când va fi preluată de Ungaria.
Ungaria blochează trei tranșe distincte de finanțare de 500 de milioane de euro de la Fondul european pentru pace destinate să ajute Ucraina.
În plus, în martie, statele membre ale UE au convenit să adauge 5 miliarde de euro pentru 2024 la un fond de armament pentru Ucraina, într-un efort de a asigura o furnizare mai constantă de sprijin pentru Kiev. Noul fond de asistență pentru Ucraina are ca scop satisfacerea celor mai urgente nevoi ale Kievului în materie de artilerie, muniții specializate, drone și apărare aeriană, precum și în domenii neletale, cum ar fi deminarea.
Blocajele Budapestei stârnesc o anxietate și mai mare în condițiile în care fondul UE urmează să primească în iulie până la 3 miliarde de euro în numerar din profiturile obținute din activele rusești înghețate. Acești bani, care ar urma să fie utilizați direct în loc să fie rambursați statelor membre, ar trebui să finanțeze achiziționarea de arme pentru Ucraina.
În cadrul unei întâlniri a ambasadorilor UE de săptămâna trecută, Ungaria a declarat că nu poate susține plățile fondului din cauza preocupărilor legate de discriminarea negativă față de companiile maghiare din Ucraina, potrivit unor persoane familiare cu discuțiile.
De asemenea, Grecia și Cipru continuă să facă presiuni pentru a impune limite la achizițiile din străinătate, în pofida acordului din martie care specifică faptul că armele din afara UE pot fi achiziționate prin intermediul fondului, potrivit unor diplomați familiarizați cu discuțiile. Cu toate acestea, Ungaria este singura care blochează în mod categoric fondul.
„Trebuie să fim transparenți în ceea ce privește poziția Ungariei”, a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis reporterilor înainte de reuniunea de luni, adăugând că, după socotelile sale, 41% din dosarele UE privind Ucraina au fost blocate de Ungaria.
Szijjarto a declarat că Ungaria se opune, de asemenea, unui posibil al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, precum și deschiderii unei dezbateri privind o propunere de a permite cetățenilor occidentali să antreneze soldați ucraineni în Ucraina.
O propunere de a începe negocierile de aderare cu Ucraina urmează să fie discutată de ambasadorii UE chiar în această săptămână, iar diplomații se așteaptă la noi blocaje din partea Ungariei.
„Aproape toate discuțiile noastre și soluțiile și deciziile necesare din partea UE sunt blocate de o singură țară”, a declarat Landsbergis. „S-a ajuns foarte, foarte departe”.