Statele Uniunii Europene au stabilit, joi, să aloce fonduri suplimentare pentru proiecte militare europene, în contextul ieșirii din Blocul comunitar a Marii Britanii, care se opune oricăror inițiative ce ar putea conduce la crearea unei armate a UE.

Cu ocazia reuniunii ministeriale a Agenției Europene a Apărării, prezidată de Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate, s-a decis joi constituirea unui Mecanism pentru Cooperare Financiară ca sursă pentru finanțarea structurilor de apărare ale Uniunii Europene.

Negocierile între reprezentanții statelor membre pentru detaliile programului vor începe curând, transmite Agenția Europeană a Apărării într-un comunicat postat pe site-ul propriu.

"Obiectivul Mecanismului de Cooperare Financiară, la care țările membre UE vor participa strict pe bază de voluntariat, are rolul de a stimula cooperarea în materie de apărare prin depășirea situației lipsei sincronizărilor bugetare între statele membre și soluționării problemelor existente în domeniul proiectelor comune pentru apărare", precizează Agenția Europeană pentru Apărare.

Uniunea Europeană intenționează eficientizarea și uniformizarea structurilor din industria militară, astfel încât statele membre UE să fie mai puțin dependente de Statele Unite în materie de apărare, anunța în urmă cu câteva luni președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. La sfârșitul anului 2016, Uniunea Europeană a lansat cel mai mare proiect de cercetare pentru consolidarea apărării din ultimii zece ani, în contextul deciziei Marii Britanii de ieșire din spațiul comunitar și al riscurilor ca Administrația Donald Trump să nu mai respecte angajamentele de securitate. În scopul relansării cooperării în materie de apărare, Comisia Europeană a propus crearea unui fond de cinci miliarde de euro și anularea reglementărilor care opreau investițiile pentru apărare din bugetul comun al UE. Principala propunere se referă la crearea unui fond de investiții pentru apărare, la care vor contribui țările europene, pentru finanțarea unor programe de proiectare și construire a elicopterelor și dronelor militare. Fondul, care ar putea fi susținut de Banca Europeană pentru Investiții (BEI), ar urma să mobilizeze inițial cinci miliarde de euro anual. În mod separat, Comisia Europeană, care administrează anual un buget de 150 de miliarde de euro, va începe să aloce fonduri pentru cercetarea militară. Ținta este de 500 de milioane de euro anual începând din anul 2021. Un plan-pilot de 90 de milioane de euro se va desfășura începând din 2017.

Miniștrii de Externe ai statelor europene au pledat, în contextul victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru consolidarea sistemului UE de apărare, în timp ce Federica Mogherini, Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe, a catalogat Uniunea Europeană drept o "superputere". Pe fondul semnelor de întrebare referitoare la ideile de politică externă ale lui Donald Trump, miniștrii de Externe ai țărilor membre UE au stabilit, la jumătatea lunii noiembrie 2016, să consolideze rolul Europei pe plan mondial, în așteptarea clarificării relației transatlantice. "Uniunea Europeană este o superputere", a declarat Federica Mogherini, la sfârșitul anului 2016. Mogherini a explicat că discuțiile de la Bruxelles nu sunt despre o "armată a UE", ci despre "securitatea și apărarea unei Uniuni Europene care va deveni mai credibilă și mai eficientă pe plan global". Notând că structurile europene de apărare funcționează deja, Mogherini a precizat: "Avem un potențial uriaș pe care încă nu îl utilizăm. Este necesar să consolidăm profilul de securitate. Cetățenii europeni au nevoie de acest lucru".

Germania a pledat, în contextul ieșirii Marii Britanii din UE și al victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru accelerarea integrării structurilor de apărare ale Uniunii Europene, inițiativă susținută de Franța, Italia și Spania.

Uniunea Europeană trebuie să creeze structuri militare de nivelul celor ale Alianței Nord-Atlantice, a propus în decembrie 2016 ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, în contextul în care Germania, Franța, Italia și Spania pledează pentru politici comunitare de apărare, separate de Marea Britanie și SUA. "În ultimii trei ani, am asistat la impulsuri enorme de modernizare a capabilităților militare NATO pe fondul comportamentului Kremlinului", a amintit Ursula von der Leyen. "Acest lucru a fost corect și important, dar cred că trebuie să investim aceeași energie în modernizarea structurilor europene de securitate și în politica de apărare a UE", a explicat Ursula von der Leyen. În încercarea de a atenua eventuale preocupări ale Statelor Unite și Marii Britanii, Von der Leyen a subliniat că suplimentarea capacităților militare europene trebuie "să țină cont de faptul că nu se poate dezvolta o concurență" între Uniunea Europeană și NATO, "ci ar trebui să colaboreze în mod complementar".