Starea mass-media este analizată după șapte indicatori relevanți. Unul dintre ei este cadrul juridic de reglementare a activității mass-media, care a fost în regres. Cele mai multe carențe au fost atestate la aplicarea discreționară a legislației sau chiar neaplicarea ei de către structurile abilitate. Deseori deciziile unor instituții-cheie pentru dezvoltarea domeniului mediatic au fost influențate politic. Se atestă în continuare o concentrare reală a proprietății în media, o concurență neloială pe piața media și de publicitate.

Un alt indicator analizat a fost contextul politic, unde la fel s-a constatat o situație gravă, centrată pe o concentrare mediatică excesivă a proprietății în mâinile unor politicieni sau persoane interpuse, prin utilizarea masivă a instituțiilor media ca instrumente de manipulare politică și discreditare a oponenților politici. Mass-media independente, care au promovat o altă poziție decât cea a guvernării, s-a confruntat cu diferite presiuni, fapt ce a favorizat manipularea și propaganda prin intermediul instituțiilor media controlate de partidele aflate la guvernare.

Evaluarea mediului economic, de asemenea a arătat că situația este gravă, fiind caracterizată prin dependența financiară a unor mass-media de partid, piața de publicitate subdezvoltată, concentrată în capitală și monopolizată, lipsa unui măsurător credibil al audienței, tendința patronilor de media de a-și promova propriile interese sau propria imagine. Mass-media independente economic sunt puține, fapt ce afectează semnificativ independența politicii editoriale în general.

Și indicatorul privind mediul profesional a înregistrat regrese. Facultățile de profil pregătesc în exces anumite categorii de specialiști, dar ignoră, parțial sau total, pregătirea altor categorii necesare, precum manageri mediatici, marketologi sau experți în vânzări. Redacțiile au mari obiecții față de absolvenții facultăților, din motiv că posedă abilități insuficiente de „lucru în teren”.

În ceea ce privește calitatea jurnalismului, de asemenea au fost înregistrate regrese. Dezinformarea și manipularea prin intermediul mass-media au prins turații maxime. Regrese au fost constatate și la capitolul securitatea informațională din perspectivă mediatică, spațiul fiind dominat de produse informaționale din străinătate, preponderent din Federația Rusă. Situația în acest domeniu s-a înrăutățit din cauza inconsecvenței decidenților politici și pasivității CCA, care ar fi trebuit să garanteze interesul public în domeniul audiovizualului.

Securitatea jurnaliștilor a fost un segment care la fel a înregistrat regrese. În 2017, au persistat cazurile de intimidare și jignire personală, de amenințări și atacuri verbale, campanii de denigrare a jurnaliștilor incomozi, în special, a celor care fac investigații, de discreditare și umilire publică pe rețelele de socializare și pe site-uri dubioase.

Potrivit CJI, cadrul juridic de reglementare a activității mass-media ar trebui să fie completat cu prevederile lipsă în legislația națională și ajustat la standardele legislației comunitare. Este necesar să fie promovate politici media care să conducă la o reală depolitizare a întregului domeniu mediatic. Să se renunțe la practica de ingerință politică în activitatea mass-media, de implicare a mass-media în lupte politice, de utilizare a mass-media controlată de politicieni în scopuri ideologice.

Se mai recomandă să fie instituite norme ce ar limita concentrarea proprietății mass-media și ar elimina practicile anticoncurențiale din domeniul mediatic și cel al publicității comerciale. Se cere să fie sporită transparența finanțării instituțiilor mediatice, fapt ce ar diminua activitatea mass-media din surse pecuniare obscure. Programele de instruire ale instituțiilor formative de profil trebuie să fie ajustate astfel, încât să răspundă necesităților mass-media.