Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN

  • 03 Iulie 14:44
Stalinizarea și destalinizarea în context european. Dezbatere IPN

Anul acesta, la marșurile de 9 mai au apărut mai multe portrete ale lui Iosif Stalin și, se pare, de proporții mai mari. Le purtau atât persoane mature, cât și adolescenți, chiar copii. Acestea s-au remarcat în special pe fundalul războiului de agresiune din preajma hotarelor Republicii Moldova, purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Pentru o mare parte din societate, fenomenul a trezit nedumerire și îngrijorare, pentru că demult crimele pe care le-a comis acest tiran mondial al secolului 20, inclusiv în raport cu Moldova și moldovenii, nu mai constituie un secret. Fenomenele stalinizării și destalinizării într-un context mai larg, paneuropean, au fost abordate în cadrul dezbaterii publice „Stalinizarea și destalinizarea în context european”, organizate de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, Iosif Stalin a fost un revoluționar, marxist, din 1903 – bolșevic, gangster care prăda băncile pentru utilizarea banilor în scopuri politice revoluționare. A făcut parte din primul guvern bolșevic de după puciul din 7 noiembrie 1917, fiind comisar pentru probleme naționale, apoi al controlului de stat. În perioada aprilie 1922 – februarie 1934 a deținut funcția de secretar general al Comitetului Central (CC) al Partidului Comunist Bolșevic, iar apoi de secretar al CC până în 1952. În perioada 1941 – 1947 a deținut funcția de comandant suprem al forțelor armate. Din 1941 și până în martie 1953 – președinte al consiliului de miniștri al URSS. A fost inițiatorul colectivizării în 1927, al industrializării în 1928, terorii în masă după uciderea lui Kirov în 1934. În cadrul acestora au fost nimiciți milioane de oameni. În 1939 a preferat o alianță cu Hitler împotriva Angliei și Franței, justificând-o, pe 19 august 1939, în cadrul ședinței biroului politic al PCB.

A organizat deportarea popoarelor, cel puțin 10 popoare mici, iar apoi deportarea reprezentanților straturilor cele mai avansate ale popoarelor din cadrul URSS – intelectualii, gospodarii etc. A demarat o campanie antisemită, așa-zisa luptă împotriva cosmopolitismului, urmată de „cazul medicilor evrei”, care trebuie să culmineze cu deportarea evreilor din marile orașe sovietice în Siberia, întreruptă de moartea tiranului”, a preciza expertul.

Potrivit lui, Stalinismul este un sistem politic autoritar în URSS la sfârșitul anilor 1920 și începutul anilor 1950 și ideologia de bază. „Stalinismul s-a caracterizat printr-un regim absolutist de putere personală a lui Iosif Stalin, dominația metodelor autoritar-birocratice de conducere (sistem de comandă-administrativ), întărirea excesivă a funcțiilor represive ale statului, fuziunea organelor de partid și de stat, control ideologic strict asupra tuturor aspectelor societății, încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Stalinismul este una dintre principalele forme de totalitarism” a spus Igor Boțan.

Octavian Țîcu, doctor în istorie, lector universitar, a spus că marele merit al lui Lenin a fost anume faptul că a știut să capitalizeze revolta socială într-o construcție comunistă. „Dacă se vrea a explica de ce în centrul Chișinăului apar tablourile și portretele lui Stalin și în întreaga Rusie, atunci se poate spune că asistăm la o restalinizare. Aici trebuie luate în vedere trei elemente importante ale stalinismului. Este vorba despre modelul stalinist de modernizare a Uniunii Sovietice, care a fost unul absolut unic și excepțional. Este vorba despre un model mobilizaționist în care au fost sacrificați milioane de oameni, dar Stalin și Uniunea Sovietică au realizat ceea ce și-au propus – transformarea Uniunii Sovietice într-un stat industrializat, care era la egal cu SUA și Germania. Rădăcinile stalinizării și ale neostalinismul trebuie văzute în victoria celui de-al Doilea Război Mondial. Nu exista o problemă globală în care Stalin să nu fi fost implicat și pe care să nu fi dorit să o transforme. Al treilea mare element este este stalinizarea lumii. Această globalizare a făcut ca o treime din pululația lumii să trăiască sub comunism. Această comunizare a lumii a fost o moștenire a stalinismului”, a spus Octabian Țîcu.

Potrivit istoricului, aceste trei elemente constituie piatra de temelie a stalinismului din perspectivă rusă, iar Putin nu a făcut nimic altceva decât să reconcilieze o tradiție istorică rusească anterioară stalinismului, cu stalinismul propriu-zis, care a construit temelia regimului său putinist. „Una din cele mai importante chei de succes ale stalinismului a fost Partidul Comunist Bolșevic, care era o chestiune neordinară a secolului XX. Centralismul democratic care caracteriza acest partid, devotamentul, sacrificiul și loialitatea nemaiîntâlnită. Nici Lenin, nici Stalin nu au fost originari și nici originali. Consider că cheia leninismului și stalinismului se află în marea dezbatere intelectuală din lumea rusă de la sfârșitul sec. XIX, dintre slavofili și occidentaliști. Marxiștii din Rusia și bolșevicii au fost adepții celei de-a treia căi. Modelul bolșevic este o teză și antiteză a occidentului. Pe de o parte, bolșevismul a luat părțile importante materiale ale civilizației occidentale precum industrializarea, culturalizarea, alfabetizarea, pe de altă parte, a fost antiburghez anticapitalist, antioccidental, tot ceea ce reprezintă de fapt o esență a societății rusei în ajunul Primului Război Mondial.”

Dezbaterea publică „Stalinizarea și destalinizarea în context european”, ediția a 14-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, se desfășoară de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
-4,48
Cer acoperit de nori
Umiditate:99 %
Vint:2,57 m/s
Wed
1
Thu
0
Fri
0
Sat
-0
Sun
-0
Arhivă Radio Chișinău