„Este o mare premieră pentru UE”, a comentat un responsabil european. „Nu am efectuat niciodată o misiune de această amploare”, a subliniat el, potrivit G4Media.

Miniștrii de externe ai celor 27 de țări membre vor aproba luni aceste două decizii, în cursul unei reuniuni la Luxemburg, iar misiunea va fi imediat operațională, a precizat o sursă diplomatică.

Mai multe misiuni de formare sunt, de fapt, în curs de desfășurare în diferite state membre, în special în Germania și Franța, unde militari ucraineni sunt instruiți să folosească tunuri, lansatoare de rachete și sisteme de apărare antiaeriană furnizate de europeni.

Franța va forma „până la 2.000 de soldați ucraineni” pe teritoriul său, a anunțat sâmbătă ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, într-un interviu acordat cotidianului Le Parisien.

Este vorba de a acoperi astfel trei nivele: „formarea generală a combatantului”, „apoi, pe nevoi specifice raportate de ucraineni, precum logistica”, și „un al treilea nivel de formare privind materialele furnizate”, a explicat el.

Aceste misiuni de formare vor putea beneficia de fonduri alocate de Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), fondul creat în afara bugetului european pentru a ajuta militar Ucraina.

În total, obiectivul este de a oferi o „formare de bază” la 12.000 de militari ucraineni și „formațiuni specializate” altor 2.800, a explicat o sursă europeană.

Artilerie, unități de geniu, radare: nevoile statului major al forțelor armate ucrainene sunt multiple.

Misiunea europeană va completa formarea asigurată de britanici și americani.

Polonia va servi drept hub pentru misiune, deoarece „este ușa de ieșire pentru ucraineni și ușa de întoarcere”, s-a subliniat. Germania, la rândul ei, vrea să formeze o brigadă ucraineană.

Pentru faza de lansare a misiunii este prevăzut un buget de 50 până la 60 de milioane de euro pe an, s-a precizat la Bruxelles. Trebuie confirmat luni concomitent cu acordarea unei noi finanțări de 500 de milioane de euro din facilitatea de armament, ridicând efortul europenilor la 3 miliarde de euro, la care „se adaugă contribuțiile bilaterale, care sunt mult mai importante”.

„Un buget pentru șapte ani a fost cheltuit în șapte luni”, a subliniat un înalt oficial european.

Dotarea EPF este de 5,7 miliarde de euro și europenii vor trebui să cotizeze din nou. Germania, Franța, Italia și Spania sunt cei mai mari patru contributori.

Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, urmează să participe la reuniune prin videoconferință, iar Parisul trebuie să confirme livrarea către Ucraina a șase noi tunuri Caesar (pe lângă cele 18 deja trimise), mai multe obuziere de 155 mm, lansatoare de rachete LRU – echivalentul francez al sistemele americane HiMARS – și sisteme de apărare antiaeriană Crotale împotriva dronelor folosite de ruși.

Germania și Spania au anunțat, de asemenea, furnizarea de sisteme de apărare aeriană.

Dronele au devenit „un atu” în conflictul din Ucraina. Europenii denunță furnizarea de astfel de arme Rusiei de către Iran, încălcând rezoluțiile Națiunilor Unite, ceea ce Teheranul dezminte.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, i-a exprimat aceste îngrijorări ministrului iranian Hossein Amir-Abdollahian în cursul unei discuții telefonice vineri.

El a cerut, de asemenea, încetarea imediată a „represiunii violente” a manifestațiilor declanșate de moartea unei tinere, în urmă cu o lună, arestată de poliția iraniană a moravurilor.

UE îi va sancționa luni pe șeful acestei poliții și alți 12 oficiali considerați responsabili pentru această represiune. Amir-Abdollahian a denunțat această perspectivă, cerând UE să adopte o „abordare realistă” în fața acestor manifestații.