Este un subiect discutat de cel puțin un an, iar inițiativa „s-a copt” la consiliul economic al premierului, relatează Sănătate INFO, care precizează că este vorba despre așa-numitele servicii „ne medicale”, care le pot aduce instituțiilor private profituri deloc de neglijat.

Scopul acestui proiect este obținerea profitului și nu are nicio influență asupra accesibilității serviciilor medicale, menționează CNA.

Propunerea îi aparține Ministerului Economiei și este în beneficiul cert al instituțiilor private care, în afară de faptul că își stabilesc propriile tarife în comparație cu cele publice, ar putea presta servicii suplimentare la cerere care nu țin de ordin medical, ci de confortul suplimentar. Astfel, pacienții ar putea plăti suplimentar dacă își doresc:

• Calculator, scanner, copiator,
• Servicii de traducere
• Televiziune individuală
• Transport
• Curățătoria hainelor
• Acces la reviste, ziare internaționale
• Ghid pentru pacient
• Servicii pază
• Safeu pentru lucruri de preț.

În listă mai sunt incluse și alte servicii, care n-ar trebui să fie trecute nicidecum la cele „VIP”, ci ar trebui să fie o normalitate pentru orice spital din Republica Moldova, fie public sau privat. Un exemplu în acest sens sunt locurile amenajate unde pot fi lăsate lucrurile personale, cum ar fi cărucioarele sau jucăriile copiilor, accesul pe terenuri de joacă sau de recreere, accesul la încărcarea dispozitivelor electronice, cum ar fi telefoane sau tablete etc. Totuși, Ministerul Economiei propune ca pentru astfel de servicii pacienții să achite suplimentar, dacă au nevoie de ele.

Pentru toate aceste servicii instituțiile private ar urma să-și stabilească singure tarifele, iar pacienții care își doresc să beneficieze de ele ar urma să încheie un contract cu instituția medicală.

Conform principiilor Organizației Mondiale a Sănătății o funcție importantă a sistemului de „ocrotire a sănătății este răspunderea acestuia la așteptările și necesitățile populației. Dreptul la sănătate este dreptul fiecărei persoane de a avea acces și a utiliza serviciile instituțiilor, mărfurile și condițiile necesare pentru atingerea stării optime de sănătate, iar acest lucru poate fi respectat prin oferirea pacientului posibilității de a alege un spectru mai larg de servicii și creșterea gradului de satisfacție a acestuia”, argumentează Ministerul Economiei în Nota Informativă a proiectului.

În analiza anticorupție realiza de CNA se menționează că autorul documentului a exagerat făcând trimitere la accesul la serviciile medicale și la racordarea Republicii Moldova la standardele europene, deși scopul de bază este obținerea unui profit suplimentar. Menționăm că proiectul se referă la instituțiile private care au contracte cu CNAM, respectiv sunt încadrate în FAOAM. Proiectul este discutat de cel puțin un an și a fost promovat de Consiliul Economic al prim-ministrului Republicii Moldova.

Amintim că în anul 2013 ministrul Sănătății de atunci, Andrei Usatîi, propunea instituirea unor saloane cu confort sporit în spitalele publice, un proiect de ordin fiind plasat pentru dezbateri publice, însă ideea nu a fost susținută. Organizațiile non-guvernamentale au atras atenția asupra faptului că măsura nu va aduce niciun beneficiu public, în schimb va favoriza plățile neformale.