Membrii Curții de Conturi, care au examinat raportul de executare a Fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2018, au încercat să afle de ce există în fiecare an supra executare și unde este problema, mai ales în condițiile în care unele spitale au finalizat anul fiscal cu profituri. Răspunsuri clare așa și nu au existat, scrie sănătateinfo.md.

Pentru spitale, în 2018, au fost alocate peste 3,3 miliarde de lei, la care s-au adunat alte 29.000.000 de lei pentru medicamentele achitate suplimentar cazului tratat. Față de anul 2017 s-a alocat o sumă mai mare cu 200.000.000 de lei, însă chiar și așa instituțiilor spitalicești nu le-au fost suficienți banii alocați și au tratat pacienți peste contract. În total, într-un audit al Curții de Conturi se menționează să supra executarea a ajuns la cifra de 261.000.000 de lei. La prezentarea raportului, auditorul nu a oferit detalii privind instituțiile care au înregistrat supra executare, ci doar numărul total al acestora, pentru ce tipuri de servicii s-a înregistrat supra executare etc, însă se cunoaște că spitalele private ar fi tratat pacienți peste valoarea contractului în sumă de 1.000.000 de lei.

Supra executare și la serviciile de înaltă performanță

200.000.000 de lei au fost prevăzute inițial în Legea Fondurilor pentru serviciile de înaltă performanță, iar în iulie 2018 legea a fost modificată, suplimentând bugetul SIP cu încă 5 milioane de lei. Această suplimentare nu a fost suficientă, întrucât instituțiile care prestează servicii de înaltă performanță au depășit valoarea contractelor cu încă 7.000.000 de lei. Auditul a constat că din totalul de 608 servicii de înaltă performanță care se regăsesc în Programul Unic al asigurărilor obligatorii de asistență medicală, au fost în realitate contractate numai 400, ceea ce înseamnă că pentru restul ori nu au existat capacități, ori nu există interes. Curtea de Conturi a constat că este o încălcare a drepturilor pacienților. Subiectul a fost dezbătut la prezentarea raportului, însă reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au spus doar că lucrează ca să înnoiască lista serviciilor care se vor regăsi în Programul Unic și curând un astfel de proiect va ajunge pe masa Guvernului. O explicație ar fi că multe servicii au fost recent incluse, însă altele n-au fost excluse, iar în condițiile aceluiași buget e firesc să se întâmple astfel.

Supra executare de zeci de milioane de euro, dar fără capacități de verificare

Auditorii Curții de Conturi spun că CNAM nu are capacități să verifice veridicitatea acestor informații, fiind evitat cu agilitate termenul de posibilă fraudă.

„Informațiile prezentate și evaluate denotă că în perioada auditată 64 de instituții medicale au prestat servicii persoanelor asigurate peste volumele contractate. Aceste servicii nu sunt delimitate de cele contractate, iar CNAM nu dispune de instrumente de monitorizare a serviciilor medicale achitate, cât și a celor supra executate. Totodată, raportarea serviciilor medicale prestate în sistemul informațional Evidența și raportarea serviciilor medicale în sistemul DRG reflectă toate cazurile tratate. Astfel, prestarea, înregistrarea și raportarea de către instituții nu oferă date exacte cu privire la serviciile executate. De asemenea, instituțiile medicale nu dispun de mecanisme de evidență a serviciilor prestate peste prevederile contractului, cât și nu reflectă în evidența contabilă cheltuielile legate de costurile serviciilor supra executate”, a explicat auditorul Irina Pântea.

De ce spitalelor nu le ajung bani?

A fost întrebarea lui Petru Rotaru, membru al Curții de Conturi. Potrivit acestuia spitalele ar înregistra cazuri tratate peste contract, ceea ce înseamnă că vor primi de la CNAM surse suplimentare, dar în același timp înregistrează profit destul de consistent, potrivit acestuia.

„Cerințele pentru spitalizare au fost și sunt mari, populația îmbătrânește... Am modificat sistemul de evidență spitalizată, am divizat cazurile cronice de cele acute, rămâne ca managerii să acționeze conform contractului”, a răspuns Iurie Osoianu, vicedirector al CNAM.

Președintele Curții de Conturi, Marian Lupu, nu a fost mulțumit de răspuns.

„Punând mâna pe inimă noi recunoaștem că avem o problemă de sistem la nivelul instituțiilor medicale, în ceea ce privește capacitățile de planificare, prevederi, prognozare? Căci cu cât mai vagi sunt aceste capacități, ele vor influența aceste discrepanțe. Da sau nu? Dacă da, când suntem gata să intervenim?”, s-a adresat Lupu către reprezentanții Ministerului Sănătății.

Rodica Scutelnic, secretar de stat, a spus că problema există, dar nu a explicat de ce, ci doar a menționat ce a făcut ministerul în ultimii ani să schimbe situația. Rodica Scutelnic a menționat despre cele 20 la sută din cazuri tratate în staționar care pot fi transferate către serviciul specializat de ambulatoriu, că a fost introdusă chirurgia de zi, că s-au divizat cazurile acute de cele cronice. Problema însă persistă și nimeni nu a explicat de ce. Mai mult, nimeni nu a pus problema respectării drepturilor directorilor de spitale care merg să negocieze contractele cu CNAM. Neoficial, mai mulți directori au vorbit despre abuzuri, dar oficial nimeni nu s-a grăbit să recunoască ceva.

Amintim că în 2018 CNAM a gestionat un buget de peste 6,7 miliarde de lei. Menționăm, de asemenea, că raportul CNAM privind executarea FAOAM încă nu este public, la fel nici raportul Curții de Conturi. Vom reveni cu detalii.

 sursa: sanatateinfo.md