Datele prezentate de ANSP arată că în instituțiile de educație timpurie, pâinea, crupele, pastele făinoase și produsele de patiserie depășesc cu mult normele fiziologice de consum pe zi pentru un copil. Iar ponderea deficitului de consum a legumelor proaspete a variat în perioada 2016-2018 de la 21% până la 6,8%. Cel mai mare deficit al consumului de legume a fost determinat la copiii din raioanele: Cahul – 19,7%, Florești – 19,2%, Ștefan-Vodă – 17,4%, Cimișlia – 15,8%, Strășeni – 14,8%, Ceadâr–Lunga – 12,5%.

În alimentația micuților există, pe lângă deficit de fructe, deficit de carne, lapte și unt. Și ouăle, dar și peștele se regăsesc prea rar pe mesele copiilor, fapt ce le poate pune în pericol sănătatea, deoarece atât deficitul, cât și surplusul unor elemente influențează negativ starea de sănătate a acestora și contribuie la apariția bolilor netransmisibile, precum și la diminuarea posibilității de a obține rezultate academice bune.

Specialiștii ANSP monitorizează anual statutul nutrițional al copiilor instituționalizați. Alimentația copiilor din instituțiilor de învățământ primar, gimnazial și liceal este organizată doar în clasele primare și la copiii din familii social vulnerabile. Cota alimentației elevilor în perioada anilor 2016-2018 a crescut de la 46,9% până la 53,8%. Ponderea elevilor care se alimentează la bufetul instituțiilor de învățământ primar, gimnazial și liceal a constituit 1,2%, iar a celor care se alimentează la pachet este de 0,4%.

Sursa:Moldpres