Grațierea va deschide 'o nouă etapă de dialog' ce va permite 'să se pună capăt, odată pentru totdeauna, divizării și confruntării', a declarat premierul socialist Pedro Sanchez la finalul consiliului de miniștri care a aprobat măsura, anunțată încă de luni de șeful guvernului la Barcelona.

Această decizie este 'cea mai bună pentru Catalonia, cea mai bună pentru Spania' în vederea 'restabilirii concordiei', a subliniat el marți.

Ex-membri ai guvernului regional al lui Carles Puigdemont, fosta președintă a parlamentului regional sau lideri de asociații separatiste, cei nouă catalani fuseseră condamnați în octombrie 2019 la pedepse mergând de la 9 la 13 ani de detenție pentru rolul lor în tentativa de secesiune din 2017. Alți trei fuseseră condamnați la plata unor amenzi.

Conform presei, ieșirea din închisoare a celor nouă ar putea surveni chiar marți.

Grațierea lor este 'parțială', fiind menținută interdicția de a fi aleși în funcții publice, și 'condiționată' de faptul de a nu comite 'un nou delict grav', a explicat Sanchez.

Pentru separatiști, această grațiere nu constituie o 'soluție' la 'conflictul politic' din Catalonia. Ei cer o amnistie care să șteargă total condamnările și inculpările care îi vizează încă pe liderii lor refugiați în străinătate, cum este cazul lui Carles Puigdemont.

La rândul său, dreapta politică spaniolă, care a mobilizat mii de manifestanți pe 13 iunie în centrul Madridului, îl acuză pe Pedro Sanchez că 'trădează' unitatea Spaniei făcând o nouă concesie separatiștilor de care depinde în parte guvernul său, minoritar în parlament.

Potrivit unui recent sondaj Ipsos, 53% dintre spanioli se opun acestei grațieri, care întrunește însă o majoritate de 68% de opinii favorabile în Catalonia.

Prin această măsură, guvernul are ambiția de a întoarce pagina evenimentelor din 2017 pentru a încerca să găsească o soluție la criza din Catalonia, unde separatiștii sunt în continuare la putere.

Guvernul central de la Madrid și cel regional de la Barcelona urmează să reia în scurt foarte timp negocierile începute în februarie 2020, dar suspendate imediat din cauza pandemiei.

Pozițiile celor două părți rămân însă antagonice.

Mai moderat decât cei doi predecesori, noul lider catalan Pere Aragones cere organizarea unui referendum de autodeterminare cu acordul Madridului, după modelul celui desfășurat în Scoția în 2014.

Guvernul spaniol respinge această revendicare, dar se arată deschis unui vot în Catalonia cu privire la un acord care să dea mai multă autonomie regiunii, ce dispune deja de largi prerogative și are o poliție proprie.

Grațierea 'va permite o negociere mai fluidă, dar nu prin ea vom ajunge la un acord' cu privire la o soluționare a crizei, 'care rămâne încă foarte îndepărtată', este de părere Lluis Orriols, profesor de științe politice la Universitatea Carlos III din Madrid.