Astfel, dintre respondenții la sondaj aflați pe teritoriul R. Moldova 44% ar vota „pentru” unire. În diaspora, sprijinul pentru unire este mai ridicat de 61%, arată un studiu sociologic realizat de ATES research group.

Diferența este explicată prin influența diasporei, care a devenit un factor electoral decisiv și a schimbat orientarea geopolitică a votului în ultimii ani, susține comentatorul politic Ion Tăbârță, la Radio Chișinău. Experiența de viață în Uniunea Europeană și schimbarea percepțiilor despre România au influențat semnificativ opțiunile moldovenilor, explică Ion Tăbârță:

„Diaspora a devenit un factor electoral structural foarte important în Republica Moldova, fiind cea care a schimbat balanța majorității politice de la stânga spre dreapta. Rezultatele din 2021, 2024 și 2025, când au câștigat majoritatea politicienii și partidele de dreapta, se datorează în mare parte diasporei. Pe de o parte, aceasta a văzut cum se trăiește în Europa, iar pe de altă parte, s-au demontat anumite șabloane și clișee pe care mulți dintre concetățenii noștri le aveau despre România. Aceste percepții provin, în mare parte, din perioada sovietică, când s-a format un anumit tip de mentalitate despre România, care nu corespundea în totalitate realității. În plus, există și un al treilea aspect: mulți dintre cei aflați în Europa își doresc să trăiască într-o țară europeană. Or, unirea Republicii Moldova cu România ar însemna ca ei să devină parte a unui stat membru al Uniunii Europene, cu toate beneficiile pentru bunăstarea lor personală”, a spus Ion Tăbârță. 

În diaspora, o majoritate absolută de peste 52% a indicat că unirea ar aduce beneficii. Printre avantajele menționate cel mai frecvent se numără creșterea salariilor și pensiilor, accesul la locuri de muncă și dezvoltarea economică.

Studiul arată că doar 39% din respondenți s-ar pronunța „contra” Unirii, iar în diaspora - și mai puțini - 24% s-ar opune.

Studiul sociologic „Unire și identitate națională” a fost realizat în perioada 12-23 martie pe un eșantion de 1 078 de respondenți din R. Moldova și 235 de respondenți din diaspora.