La 1 decembrie 2022, președintele Volodimir Zelenski a emis un decret prin care a solicitat cabinetului de miniștri să introducă o legislație care să interzică organizațiilor religioase "afiliate la centrele de influență din Federația Rusă" să funcționeze în Ucraina. Decretul prevede ca această legislație să fie "conformă cu normele dreptului internațional în domeniul libertății de conștiință și cu obligațiile Ucrainei în contextul apartenenței sale la Consiliul Europei".

Organizațiile religioase includ congregațiile, administrațiile și centrele religioase, școlile teologice, mănăstirile, frățiile religioase, misiunile și asociațiile formate din aceste organizații religioase.

Congregațiile se înregistrează la autoritățile din regiunea în care sunt prezente. Deși aceste congregații pot forma unitățile constitutive ale unei organizații religioase naționale, organizația națională nu se înregistrează la nivel național și nu poate obține recunoașterea ca entitate juridică. Doar unitățile constitutive se înregistrează individual și obțin statutul de persoană juridică.

Pentru a fi eligibilă pentru înregistrare, o congregație religioasă trebuie să cuprindă cel puțin 10 membri adulți și să prezinte autorităților de înregistrare statutul său (carta), copii certificate ale rezoluției care a creat-o și care a fost adoptată de membrii fondatori, precum și un document care să confirme dreptul său de a deține sau de a utiliza spații.

Legislația în domeniu specifică, de asemenea, cerințele de reînregistrare pentru organizațiile care doresc să își schimbe afilierea, în special parohiile Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC, care era subordonată Patriarhiei Moscovei) care doresc să se alăture Bisericii Ortodoxe din Ucraina (OCU, autocefală). Legea necesită un cvorum, așa cum este definit de fiecare congregație și care cuprinde, de obicei, două treimi sau trei pătrimi din membrii unei organizații religioase, pentru a decide cu privire la o schimbare de afiliere. De asemenea, legea necesită un vot de două treimi din cei prezenți pentru a autoriza o astfel de decizie. Legea interzice orice transfer al proprietății unei organizații până la finalizarea schimbării afilierii.

Organizațiile religioase înregistrate, printre care se numără congregațiile religioase individuale, birourile administrative, școlile teologice, mănăstirile, frățiile religioase, misiunile și asociațiile religioase, trebuie să se înregistreze și la autoritățile fiscale pentru a obține statutul de organizație non-profit.

Fără statutul de entitate juridică, o organizație religioasă nu poate deține proprietăți, nu poate desfășura activități bancare, nu poate beneficia de reduceri la facturile de utilități, nu poate face parte din consiliile de administrație sau consiliile consultative ale agențiilor guvernamentale și nu poate înființa periodice, fonduri de pensii neguvernamentale, școli acreditate în mod oficial, companii agricole și alte companii de editare sau companii care produc articole religioase. Organizațiile religioase fără personalitate juridică se pot întruni și practica cultul, precum și publica și distribui materiale religioase. Cu toate acestea, în conformitate cu dispoziția privind înregistrarea națională, numai o unitate constitutivă înregistrată a unei asociații religioase naționale poate deține proprietăți sau poate desfășura activități comerciale, fie pentru sine, fie în numele asociației naționale. Legea acordă scutiri de impozit pe proprietate organizațiilor religioase și le tratează ca organizații fără scop lucrativ.

Legea le cere comandanților unităților militare să le permită subordonaților lor să participe la serviciile religioase, dar interzice crearea de organizații religioase în instituțiile și unitățile militare. Legea interzice preoților UOC să servească drept capelani în baze sau în zone de conflict.

Agențiile guvernamentale autorizate să monitorizeze organizațiile religioase includ Procurorul General, Ministerul Afacerilor Interne și toate celelalte "organisme centrale ale guvernului executiv", conform raportului publicat pe site-ul Departamentului de Stat al SUA.

Numai organizațiile religioase înregistrate pot solicita restituirea proprietăților confiscate de fostul regim comunist. Organizațiile religioase trebuie să se adreseze autorităților regionale pentru restituirea proprietății. Legea prevede că autoritățile trebuie să finalizeze examinarea unei cereri de restituire în termen de o lună.

Legislația în vigoare nu scutește clerul de mobilizarea militară și nu permite nicio scutire de la serviciul militar de rezervă în timpul "perioadei speciale" (adică în timp ce ostilitățile cu forțele rusești continuă), nici măcar pentru obiectorii de conștiință (al căror sistem de credință "nu permite utilizarea armelor").

De asemenea, legislația în domeniu restricționează activitățile grupurilor religioase cu sediul în străinătate și definește activitățile permise clerului, predicatorilor, profesorilor și altor reprezentanți ai grupurilor religioase cu sediul în străinătate: lucrătorii religioși străini pot să "predice, să oficieze rânduieli religioase sau să desfășoare alte activități canonice" numai pentru organizația religioasă înregistrată care i-a invitat și cu aprobarea agenției guvernamentale care a înregistrat statutul organizației. Activitatea misionară este una dintre activitățile permise.

Ucraina este parte la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (ICCPR). Din 2015, guvernul și-a exercitat dreptul de derogare de la obligațiile care îi revin în temeiul ICCPR în ceea ce privește porțiunile din regiunile Donețk și Lugansk aflate sub controlul forțelor conduse de Rusia, inclusiv dispozițiile referitoare la libertatea religioasă.

De la introducerea legii marțiale la 24 februarie 2022, în urma invaziei la scară largă a Rusiei, guvernul și-a exercitat dreptul de derogare de la obligațiile care îi revin în temeiul diferitelor articole din ICCPR. Printre dispozițiile sale, legea marțială a transformat guvernele regionale și locale în administrații militare regionale, a impus interdicția de a părăsi țara pentru bărbații de vârstă militară și a consolidat puterile guvernamentale de percheziție și confiscare; cu toate acestea, articolul 18, care protejează libertatea de gândire, de conștiință și de religie, rămâne pe deplin în vigoare.

Raportul privind libertatea religioasă în lume descrie situația libertății religioase în fiecare țară, cu referire la politicile guvernamentale care încalcă convingerile și practicile religioase ale grupurilor, confesiunilor religioase și indivizilor, precum și la politicile SUA de promovare a libertății religioase în lume. Departamentul de Stat al SUA prezintă aceste rapoarte în conformitate cu Legea din 1998 privind libertatea religioasă în lume (International Religious Freedom Act).