Populismul generează pendularea vârstei de pensionarea

La mai puțin de un an de zile de la modificarea Legii privind sistemul public de pensii, pe 16 decembrie 2020, noua majoritate parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) s-a văzut nevoită să revizuiască vârsta pensionării. Nimic ieșit din comun, politicienii au o logică preelectorală și alta postelectorală. Astfel, în ajunul demisiei Guvernului Chicu, cu scopul provocării alegerilor parlamentare anticipate, majoritatea parlamentară a Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și a Partidului Șor (PȘ) a hotărât să le facă un cadou alegătorilor, anulând prevederile legale din 2016 privind creșterea treptată a vârstei de pensionare. Majoritatea PSRM&PȘ a stabilit, începând cu 1 ianuarie 2022, cea mai redusă vârsta de pensionare din regiune – 62 de ani pentru bărbați și 57 de ani pentru femei.

Scopul declarat al PSRM și PȘ a fost – racordarea normelor de pensionare la speranța de viață a populației Republicii Moldova. Modificările au fost adoptate fără avizul Guvernului, iar argumentarea s-a bazat pe faptul că în țara noastră speranța de viață este cea mai mică din Europa, fără a oferi datele necesare pentru comparații. La fel, argumentarea economico-financiară a modificării vârstei de pensionare a strălucit prin lipsa calculelor, referindu-se la necesitatea alocării mijloacelor financiare din bugetul de stat. Așadar, niciun fel de date statistice sau calcule privind sursele de acoperire a generozității. Este o mostră de populism!

Până la urmă, cadourile preelectorale ale PSRM și PȘ nu și-au atins scopul, iar guvernarea PAS, după câștigarea alegerilor anticipate, a ajuns la concluzia că reducerea vârstei de pensionare înseamnă: „să crești bugetul asigurărilor sociale cu 1.6 miliarde de lei..., bani care ar trebui să vină din contribuțiile celor care muncesc sau dacă nu se acumulează acești bani, să vină de la bugetul de stat, adică din taxele generale plătite de cetățeni.” În consecință, pornind de la considerentele menționate, guvernarea PAS a decis să majoreze, începând cu anul 2022, vârsta de pensionare a bărbaților până la 63 de ani, iar a femeilor până la 59 de ani și jumătate, adăugând gradual câte jumătate de an, până la egalarea vârstei de pensionare a femeilor și bărbaților, în 2028. Trebuie să înțelegem că aceasta este contribuția PAS la realizarea prevederilor legii cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați. Altă explicație nu există, pur și simplu.

Puncte de referință la stabilirea vârstei de pensionare

Comparând argumentele PSRM&PȘ cu cele ale PAS privind pendularea vârstei de pensionare am ajunge lesne la concluzia că, cu excepția egalării etapizate a vârstei de pensionare a bărbaților și femeilor, argumentele invocate de guvernarea PAS sunt totuși mult mai consistente, deși absolut nepopulare în ochii cetățenilor:

• bugetul asigurărilor sociale ar trebui să fie unul sustenabil, alimentat și majorat constant preponderent din contribuțiile cetățenilor angajați în câmpul muncii. Actualmente, acest buget este suplimentat în proporție de aproximativ 40% din bugetul de stat. Cadoul preelectoral al PSRM și PȘ este contrar acestui deziderat și ar fi majorat fondul de pensii cu aproximativ 10%, resurse ce ar trebui să fie scoase din bugetul de stat;
• actualmente, aproximativ 1 milion de cetățeni moldoveni, adică cam vreo 40% din cetățenii apți de muncă se află peste hotarele țării, de aceea proporția celor care contribuie la fondul de pensii față de cei care le primesc este de aproximativ 1.2 : 1. Pentru comparație, în perioada sovietică acest raport era de 2.8 : 1. Astfel, devine evident că micșorarea vârstei de pensionare, operate în decembrie 2020 de PCRM&PȘ era îndreptată spre subminarea principiului sustenabilității bugetului asigurărilor sociale. Interesul politic de moment a prevalat asupra interesului public de a avea un sistem de pensii sustenabil;     
• specularea pe marginea expectanței de viață a cetățenilor moldoveni nu este relevantă pentru stabilirea adecvată a vârstei de pensionare. Aceasta fiindcă expectanța estimată a crescut continuu în ultimii 20 de ani. Astfel, conform datelor statistice colectate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în ultimii 20 de ani expectanța de viață în Republica Moldova a crescut cu aproximativ 6.4 ani;  
• procesul de îmbătrânire a populației și, respectiv, a majorării vârstei de pensionare este unul omniprezent în țările civilizate, unde se stabilește o corelație firească între cele două procese. De aceea, accentul nu se pune pe conservarea cu orice preț a vârstei de pensionare sau micșorarea acesteia din considerente populiste, ci pe consolidarea sănătății publice și a educației, domenii în care este mult mai avantajos să se investească banii publici;
• abordarea statică în detrimentul abordării dinamice a evoluției vârstei de pensionare conduce la erori de calcul. Astfel, pentru a prognoza corect mărimea necesară a fondurilor de pensii este corect să se opereze nu cu expectanța de viață la naștere, ci cu expectanța de viață după atingerea vârstei de 60 de ani. În Republica Moldova, potrivit datelor OMS, expectanța medie de viață pentru persoanele care au atins vârsta de 60 de ani este de aproximativ 19 ani, respectiv, de aproximativ 16 ani pentru bărbați și 21 ani pentru femei. Aceste date sugerează că cei care au grijă de propria sănătate – nu consumă abuziv alcool, nu fumează, practică un mod sănătos de viață etc., pot beneficia de-a lungul anilor de contribuțiile pe care le-au făcut în fondul de pensii. În acest sens, este absolut evidentă sugestia privind prioritățile guvernelor etc.

Vârsta de pensionarea în statele din regiune

Există diverse sisteme de pensionare în funcție de modalitatea de contribuție a cetățenilor la fondurile de pensii. Totuși, stabilirea vârstei de pensionare are la bază același set de criterii, menit să asigure sustenabilitatea. Republica Moldova nu poate face abstracție de experiența altor state, în special a celor din regiune, atunci când își stabilește propriul sistem de pensii și vârsta de pensionare. În acest sens, din datele accesibile și ținând cont de evoluțiile demografice, putem concluziona că vârsta de pensionare propusă de guvernarea PAS se înscrie, cu anumite excepții, în albia tendințelor regionale.

Din tabelul de mai sus putem desprinde că statele din regiune cu economii mult mai robuste, decât cea a Republici Moldova, și cu o situație demografică net superioară, nu și-au putut permite concesiuni preelectorale în domeniul pensionări pe care și le-a permis majoritatea parlamentară PSRM&PȘ în ajunul alegerilor parlamentare anticipate. 

Concluzii

În chestiuni foarte sensibile, precum e vârsta de pensionare, ar fi necesară existența unui consens larg între forțele politice reprezentate în Parlament. Majoritatea PSRM&PȘ a ignorat punctul de vedere al opoziției, la fel cum a ignorat și avizul Guvernului, atunci când a decis să modifice vârsta de pensionare. Acest comportament nu i-a adus însă mari beneficii electorale. Populismul preelectoral a făcut abstracție de principiile de bază privind sustenabilitatea fondului de pensii, dar a creat așteptări nejustificate din partea cetățenilor, iar actualmente creează deziluzii.

Guvernarea PAS îi răspunde actualei opoziției cu aceeași monedă, în special în privința vârstei de pensionare a femeilor. Aceste comportament poate fi devastator pentru suportul formațiunii. O soluție intermediară ar fi ca după atingerea vârstei de pensionare, de exemplu, de 60 de ani pentru femei, să se recurgă la reexaminarea indicatorilor de sustenabilitate a fondului de pensii.

Sursa IPN.