Acesta este limitat în posibilități și depășit sub toate aspectele. Într-un răspuns oferit Agenției de presă IPN, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență menționează că se cere o modernizare serioasă, dat fiind tendințele de intensificare a situațiilor excepționale ca rezultat al schimbărilor climatice. Se impune crearea unui sistem eficient pentru prevenirea și protecția populației, bunurilor materiale și mediului.

Sistemul automatizat presupune activarea sirenelor electromecanice, care emit semnalul ,,Atenție” prin intermediul a 155 de unități. Acestea pot fi activate doar la nivel național, în cazul unei situații excepționale în toată țara. Circa 100 de sirene sunt în Chișinău, celelalte în centrele raionale.

La nivel local, în raioane, municipii și orașe, mai sunt 106 sirene electronice care pot fi activate doar manual, la decizia președinților comisiilor pentru situații excepționale de nivelul respectiv. Pe lângă faptul că sunt puține la număr și nu acoperă cu semnal audio suprafețele populate, acestea funcționează doar dacă sunt alimentate cu energie electrică. Dacă se deconectează lumina, devin nefuncționale. În sate sirenele lipsesc în general. Excepție face un sat din UTA Găgăuzia și două localități din Căușeni, unde au fost instalate câteva sirene în cadrul unor proiecte. Alertele sonore sau vocale pot fi transmise instantaneu sau programat. În caz de deconectare a energiei electrice, sirenele lucrează de la acumulator, timp de 48 de ore.

Sistemele de înștiințare prin intermediul operatorului național de telefonie și a nodurilor de radiodifuziune nu mai sunt funcționale, pentru că și-au pierdut actualitatea. Familiile nu mai au, ca pe vremuri, în fiecare casă, receptoare a semnalului radiodifuziunii naționale. Acum, în caz de situații excepționale mai complicate, avertizarea populației are loc doar prin intermediul mass-media.

Sistemul automatizat de înștiințare și alertă a populației este activat o dată pe an în cadrul controlului complex, care are loc vara. Din 1990, de când există, nu a fost activat niciodată în alte scopuri decât pentru verificări. Putea fi pornit în timpul avariei de la Cernobîl, din anul 1986, dar când s-a aflat despre catastrofă era prea târziu. Momentul producerii exploziei a fost ascuns o perioadă.

Potrivit IGSU, Republica Moldova are nevoie de un sistem de înștiințare și alertă a populației pentru situații excepționale cu caracter natural, cu centre de dirijare la nivel național, regional, chiar și mobile, care să se poată deplasa în anumite zone să avertizeze populația. Deși IGSU menționează că a depus în ultimii ani eforturi pentru a implementa un nou sistem de alertă, în lipsa finanțării intențiile au rămas pe hârtie. Este vorba de investiții de milioane de euro.

Maria Procopciuc, IPN