SINTEZĂ: 11 ani de la răpirea jurnaliștilor români în Irak

  • 28 Martie 2016 17:23
SINTEZĂ: 11 ani de la răpirea jurnaliștilor români în Irak

La 28 martie se împlinesc 11 ani de la răpirea, în Irak, a celor trei jurnaliști români – Ovidiu Ohanesian – reporter la România liberă, Marie Jeanne Ion, reporter și Sorin Mișcoci, cameraman, ambii de la Prima TV.

Cei trei, alături de ghidul lor, Mohammad Munaf, cetățean american și irakian, pe post de translator, se aflau într-o vizită de documentare de o săptămână în Irak, însă au fost răpiți și ținuți în captivitate timp de 55 de zile, iar în final au fost „recuperați” de autoritățile române, cu sprijinul serviciilor secrete românești și străine și aduși în țară. În cele ce urmează ne propunem să reamintim filmul evenimentelor acelor zile precum și evoluția ulterioară a actorilor-cheie ai acestui eveniment deosebit în istoria democratică a țării. Situația reală a celor întâmplate atunci o vom afla probabil peste 39 de ani, când dosarul „Răpirea jurnaliștilor români Irak” ar urma să fie desecretizat.

27 – 28 martie – Președintele Traian Băsescu a efectuat o vizită în Irak și Afganistan, la trupele românești dislocate în aceste teatre de operații 28 martie – În jurul orei 19:30, are loc răpirea celor patru cetățeni, în cartierul universitar din capitala Irakului.

În jurul orei 20:00, Marie-Jeanne Ion a telefonat directorului știrilor de la Prima TV, Dan Dumitru, spunându-i „M-au răpit, sunați la ambasadă. Sunt într-o mașină. Mă duc în Hamiria”, urmat de un SMS, în care scria: „Am fost răpiți. Nu e o glumă. Ajutor! Ajutor!”.

Imediat, președintele Traian Băsescu este informat în avionul de întoarcere spre țară, despre răpirea jurnaliștilor români, de către ministrul de externe, Mihai Răzvan Ungureanu. Președintele Băsescu a luat legătura, din aeronava prezidențială, cu șefii principalelor servicii de informații – SRI și SIE.

La ora 21:10, la sediul MAE a fost constituit un nucleu de gestionare a situației, sub coordonarea ministrului Afacerilor Externe și cu participarea unor membri din conducerea serviciilor speciale.

Ulterior, în cursul nopții, Ministerul de Externe emitea un comunicat, în care relata despre dispariția a trei jurnaliști români in Irak.

29 martie – La ora 1:00, la sosirea pe Aeroportul Otopeni, președintele Traian Băsescu, declara că toate structurile statului sunt „în alertă” și că a luat legătura cu servicile speciale ale țărilor aliate.

La ora 11:00, președintele Băsescu i-a convocat la Cotroceni pe șefii serviciilor speciale, ministrul de externe și pe consilierii prezidențiali responsabili de politica externă și internă, constituind un Grup Operativ de Criză.

În cursul zilei, controversatul om de afaceri sirian Omar Hayssam anunță că a fost contactat de răpitori, care i-au solicitat suma de 4 milioane de dolari în schimbul eliberării ostaticilor. De asemenea, Hayssam spune că este prieten cu Mohammad Munaf, cel care însoțea grupul de jurnaliști pe post de translator.

La ora 16:30, Hayssam și medicul Mohamad Yassin sunt primiți de generalul Constantin Degeratu, iar seara, Medicul Yassin este primit la președintele țării.

30 martie – Aproape de miezul nopții, postul de televiziune Al Jazeera a difuzat o înregistrare video cu ostaticii români și însoțitorul acestora, încadrați de doi bărbați înarmați, iar Marie Jeanne Ion transmite mesajul răpitorilor care arată că nu solicită nicio recompensă în schimbul eliberaării ostaticilor. 31 martie – consilierul prezidențial Adriana Săftoiu afirmă că informațiile transmise presei pot periclita operațiunile de recuperare a jurnaliștilor. 1 aprilie – Reuters difuzează fotografii cu cei trei jurnaliști răpiți, neînsoțiți de Mohammad Munaf.

Tot în această zi locul de reținere a jurnaliștilor este schimbat, iar spre seară, Omar Hayssam este primit din nou de președintele Traian Băsescu.

3 aprilie – Omul de afaceri Omar Hayssam este primit din nou de președintele Băsescu, în jurul prânzului. Tot în această zi, fratele lui Hayssam ajunge în Irak și autoritățile române stabilesc legătura cu răpitorii. 4 aprilie – Autoritățile de la Bagdad fac primele arestări în acest caz, ca urmare a cooperării cu omologii din România. 5 aprilie – Omar Hayssam este reținut de autoritățile române în legătură cu răpirea jurnaliștilor, iar din Irak, răpitorii acordă autorităților române un termen de 4 zile pentru a răspunde cererii de retragere a trupelor românești dislocate în Irak. 6 aprilie – Procurorii solicită arestarea lui Hayssam pentru infracțiuni economice dar și pentru indicii referitoare la legaturi cu răpirea celor trei jurnaliști la Bagdad 9 aprilie – Expiră termenul acordat de răpitori, aceștia transmit că vor începe decapitarea jurnaliștilor români, iar autoritățile române solicită încă un termen de două zile. Răpitorii solicită ca în schimbul eliberării jurnaliștilor români să fie oferiți în schimb 20 de militari români din trupele prezente în Irak, sau eliberarea unor prizonieri irakieni. 11 aprilie – Președinția confirmă că jurnaliștii răpiți sunt în viață 12 aprilie – Răpitorii solicită de la autoritățile române un răspuns clar la solicitările lor, solicitare reiterată o zi mai târziu 13 aprilie – În declarația sa de presă, președintele Traian Băsescu arată că jurnaliștii sunt în viață și că scenariile și informațiile răspândite de presă au creat probleme deosebite în rezolvarea cazului 17 aprilie – Partea română solicită răpitorilor o probă de viață a jurnaliștilor, însă aceștia solicită imperativ predarea a 20 de soldați români în schimbul eliberării jurnaliștilor 19 aprilie – Un nou contact între negociatorii celor două părți, în care partea română propune un transport de ajutoare pentru populația din zona de acțiune a trupelor române în Irak și solicită din nou o probă de viață a jurnaliștilor. 21 aprilie – Răpitorii transmit că în cursul serii va fi transmisă – via Internet, decapitarea unuia dintre cei trei jurnaliști români. Partea română solicită ca ngocierile să continue. 22 aprilie – Postul Al Jazeera transmite proba de viață solicitată de autoritățile române, însoțită de revendicări. În acest moment, prin intermediul înregistrării, se află că gruparea teroristă care i-a preluat pe jurnaliștii români după ce au fost răpiți se numește Muadh ibn Jabal, apoi este transmis un nou termen de patru zile pentru retragerea trupelor românești din Irak, în caz contrar jurnaliștii urmând a fi decapitați. Imaginile îi arată pe ostatici aparent într-o stare fizică proastă, desculți, încătușați și amenintați cu pistoalele. Cei trei sunt într-o stare fizică mult mai proastă. În aceeași zi președintele Traian Băsescu discută în fața Palatului Cotroceni, cu rudele și colegii jurnaliștilor răpiți 23 aprilie – Pagina electronica a postului Europa liberă precizează că gruparea Mu’ad ibn Jabal, care i-a preluat pe jurnaliști, se afla sub umbrela organizației Ansar al-Sunna, care are legături cu Abu Mussab al-Zarqawi. Claudiu Săftoiu, consilier prezidențial, anunță că Administrația prezidențială „a transmis un mesaj către gruparea care îi deține pe jurnaliști, înainte însă ca cele patru zile fatidice să se termine”, fără a preciza detalii despre conținutul mesajului 26 aprilie – Directorului știrilor de la Prima TV, Dan Dumitru, a recepționat de la răpitori un mesaj audio, prin care se solicita difuzarea acestuia către toate posturile de radio și TV și prezentarea revendicărilor lor. Marea majoritate a instituțiilor media din țară au refuzat acest lucru, însă înregistrarea audio avea să fie difuzată la Al Jazeera, alături de o înregistrare video, în care Sorin Mișcoci apare îmbrăcat în portocaliu, anunțând că el va fi primul ucis, Ovidiu Ohanesian apare ras pe cap, iar Mohammad Munaf îmbrăcat tot în portocaliu. Ultimatumul răpitorilor expira a doua zi 27 aprilie – Părinții celor trei jurnaliști participă la Parlament la ședința comună a celor două Camere, apoi la Cotroceni sunt convocați membrii Grupului Operativ, reuniune urmată de ședința CSAT.

S-a luat decizia că statul român nu își modifică opțiunile de politică externă și angajamentele asumate în plan internațional, deci nu se va da curs revendicărilor de natură politică.

Autoritățile române cer eliberarea necondiționată a jurnalistei Marie Jeanne Ion (invocându-se motive religioase), pentru continuarea negocierilor.

După expirarea ultimatumului, intermediarul răpitorilor a sunat și s-a arătat contrariat de lipsa de receptivitate a autorităților române, iar acestea, la rândul lor, au solicitat implicarea Consiliului Înțelepților Musulmani din Irak în eliberarea ostaticilor români.

28 aprilie – Negociatorul român comunică răpitorilor imposibilitatea de a se retrage trupele române din Irak 2 mai – Președintele Traian Băsescu afirmă că jurnaliștii români sunt în viață și că se fac toate eforturile pentru ca aceștia să fie eliberați 3 mai – Prima tentativă de eliberare a ostaticilor eșuează 4 mai – Președintele Traian Băsescu declară că „lucrurile s-au complicat extrem de puternic”, după alegerea noului guvern irakian, că legătura cu negociatorii din partea răpitorilor s-a deteriorat, dar că starea fizică a jurnaliștilor este constantă 9 mai – Președintele Traian Băsescu susține o declarație în care arată că autoritățile de la București nu negociază nici politica externa și nu are în vedere să plătească vreo răscumpărare 10 mai – Conform informațiilor site-ului web al agenției kuweitiene de presă KUNA, difuzate ulterior, autoritățile române au cerut implicarea Ligii Arabe în eliberarea jurnaliștilor români răpiți, solicitare formulată de secretarul de stat pentru afaceri globale în MAE, Teodor Baconschi, în cadrul întâlnirii adjunctul organizației, Nureddin Hashad 14 mai – Negocierile cu reprezentanții răpitorilor sunt reluate 18 mai – Autoritățile primesc o nouă probă de viață a celor trei jurnaliști care nu este dată publicității.

În aceeași zi, președintele Traian Băsescu declara la un post de radio că nu au intervenit modificări în situația celor răpiți

19 mai – Tatăl jurnalistei Marie Jeanne Ion, parlamentarul PSD Ion Vasile, face un apel de solidaritate cu ziariștii răpiți, în plenul Senatului.

În cursul serii, președintele Traian Băsescu afirmă la TVR că deznodământul operațiunii poate fi oricare – de la o rezolvare pozitivă la un final tragic

21 mai – Președintele Ligii Culturale Islamice din România, alături de alți membri ai organizației, pleacă la Bagdad, în încercarea de a realiza, pe căi neoficiale, eliberarea jurnaliștilor 22 mai – Se întâlnesc, la Bagdad, reprezentanții cele două părți, se iau măsuri de securitate, se realizează un dispozitiv de predare/primire a ostaticilor. În jurul orei locale 13:44, cei patru se aflau în custodia autorităților române la Ambasada României de la Bagdad. Anunțul oficial al eliberării este făcut de Administrația Prezidențială 23 mai – În jurul orei 15:00, jurnaliștii români au revenit în țară cu un avion militar al Forțelor Aeriene Române, fiind întâmpinați pe Aeroportul Militar Otopeni de președintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, de familii, colegii și prieteni. Al patrulea ostatic eliberat, Mohammad Munaf, a fost reținut la Bagdad de autoritățile americane pentru investigații.

Președintele Traian Băsescu a suținut, seara, o declarație de presă în care a anunțat că recuperarea jurnaliștilor a fost o operațiune 100% românească, cu implicarea SRI, SIE și a Direcției de informații al Armatei și că nu s-a plătit nicio sumă pentru eliberarea acestora.

De asemenea, postul TV Al Jazeera a difuzat o ultimă înregistrare video cu cei patru ostatici și unul dintre răpitori, care anunță, la rându-i, eliberarea jurnaliștilor, care are loc ca urmare a intervenției șeicului saudit Salman Fahd al’Oda și ca urmare a demersurilor comunității arabe și islamice din România

6 iunie – Președintele Traian Băsescu a susținut o conferință de presă în care a prezentat, cronologic și detaliat, activitatea grupului operativ pe parcursul acțiunii de recuperare a celor patru cetățeni răpiți la Bagdad

Ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani cu principalii actori în acest dosar complex ?

După momentul 2005, Marie Jeanne Ion, 44 de ani, s-a angajat la Primăria Capitalei, iar pentru o perioadă scurtă a colaborat cu Televiziunea Română. Deține o firmă de consiliere în Relații Publice.

Sorin Mișcoci, 41 de ani, a acceptat să lucreze pe post de cameraman la Administrația Prezidențială, începând cu anul 2007 până în prezent, fiind detașat de la TVR.

Ovidiu Ohanesian, 48 de ani, s-a angajat în 2006 ca reporter special la cotidianul Gardianul, care s-a închis ulterior. El s-a judecat cu conducerea Serviciului de Informații Externe, care l-a acuzat de dezvăluirea unor obiective secrete ale serviciului.

În 2008, el a publicat volumul „Amintiri din portbagaj. Din culisele unei diversiuni. Răpirea din Irak”.

În prezent Ohanesian lucrează ca jurnalist freelancer, având un blog „AntiMafia” și își continuă lupta în dezvăluirea activităților Securității, preocupare care i-a adus consacrarea în profesie.

Omar Hayssam, om de afaceri controversat, a fost reținut de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), la 5 aprilie 2005, în dosarul „Volvo Truck”, fiind urmărit penal pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, spălare de bani și înșelăciune.

În octombrie 2005, procurorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat urmărirea penală și l-au trimis în judecată alături de complicele său Mohammad Munaf, pentru asociere în scopul săvârșirii de acte de terorism, finanțarea acestei asocieri și complicitate la acte de terorism.

La 27 aprilie 2006, a părăsit Penitenciarul Rahova, fiind eliberat după ce un medic al închisorii i-a emis un act medical care arăta că este bolnav de cancer în stadiu avansat.

La 19 iulie 2006 însă, magistrații Curții de Apel au decis reîncarcerarea sirianului, însă s-a aflat că părăsise țara, fiind dat apoi în urmărire internațională în data de 21 iulie 2006. Ulterior s-a aflat că acesta a reușit să ajungă într-un mod extrem de controversat în Siria, plecând, se pare, din Portul Constanța, cu un vapor care transporta miei.

Acest fapt a provocat un scandal uriaș la nivelul mediilor politice și al opiniei publice, evenimentul fiind urmat de demisiile, pe 20 și 21 iulie 2006, procurorului general al țării, Ilie Botoș, șefilor Serviciului Român de Informații (SRI), Radu Timofte, Serviciului de Informații Externe (SIE), Gheorghe Fulga și Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI), Virgil Ardelean.

Curtea de apel l-a condamnat pe Hayssam, pe 13 iunie 2008, în lipsă, la 20 de ani de închisoare, pentru fapte de terorism, respectiv pentru punerea la cale a răpirii celor trei jurnaliști români în Irak și la 15 ani de închisoare pentru fapte prevăzute de Legea 535/2004, acesta urmând să efectueze pedeapsa cea mai mare, cea de 20 de ani de închisoare. De asemenea, Hayssam a fost obligat să achite câte două milioane de euro drept daune morale jurnaliștilor Ovidiu Ohanesian, Marie Jeanne Ion și Sorin Mișcoci.

La 8 mai 2012, plenul Senatului a aprobat proiectele de lege pentru ratificarea Tratatului privind extrădarea între România și Siria, care fusese semnat de președintele Traian Băsescu, precum și a Tratatului între România și Siria privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate.

La data de 30 octombrie 2012 a fost emis pe numele lui Omar Hayssam, de către Curtea de Apel Oradea, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, prin care a fost condamnat la 20 de ani pentru acte de terorism în cazul răprii din Irak, iar pe 23 noiembrie 2012 a fost condamnat de Tribunalul Municipiului București la 16 ani de închisoare pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, într-o altă speță.

La 19 iulie 2013, Administrația Prezidențială a anunțat, în jurul orei 7.30, că Omar Hayssam a fost adus din Siria în România și predat Poliției, pentru a fi încarcerat, el având de executat 20 de ani închisoare pentru terorism, fiind declarat responsabil pentru răpirea ziariștilor români în Irak. În comunicatul oficial nu se menționează nimic despre o eventuală extrădare, ci scrie că „Aducerea sub autoritatea instituțiilor statului român… este rezultatul unor activități complexe desfășurate timp îndelungat de instituțiile de siguranță națională ale statului român”.

Pe 23 iulie 2013 a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova, iar la 15 august 2013 a fost mutat la Penitenciarul Mărgineni, fiindu-i stabilit un regim de maximă siguranță.

Mohammad Munaf, cetățean american și irakian, rezident și căsătorit în România, la momentul răpirii jurnaliștilor români, 54 de ani, a fost reținut la momentul eliberării jurnaliștilor români, la Bagdad, de autoritățile americane, iar în 2006, a fost condamnat la moarte. Ulterior, informațiile despre evoluția acestuia sunt extrem de neclare, cert este că Instanța irakiană de Casație a anulat în anul 2008 sentința pe motiv de vicii de procedură, iar Munaf a fost pus în libertate, iar unele surse susțin că ar fi dispărut acte importante de la dosarul cauzei.

În anul 2007, o comisie rogatorie a Ministerului Public, condusă de procurorul șef adjunct Ciprian Nastasiu l-a audiat la Bagdad, în dosarul 628/D/P/2005 privind traficul de armament.

La 24 aprilie 2008, Mohammad Munaf a fost condamnat de catre Curtea de Apel București la o pedeapsă de 10 ani de închisoare pentru acte de terorism săvârșite atât pe teritoriul României cât și în afara țării, împotriva unor cetățeni români”, hotărârea fiind definitivă la 16 mai 2008, prin neatacare.

În fapt Munaf are o „colecție” impresionantă de acuzații: crimă organizată internațională – evaziune fiscală, spălare de bani, trafic ilegal de armament, împreună cu Omar Hayssam, alături de care a orchestrat și răpirea celor trei jurnaliști români din Irak, este cel puțin complice la răpirea și torturarea altor cetățeni străini – cum sunt Florence Aubenas, Robert Tarangoy sau Hussein Hanoun, sau complicitate la răpirea și torturarea ofițerului american Roy Hallums.

Surprinzător, începând cu anul 2011, Munaf apare pe site-ul Interpol, ca fiind căutat de autoritățile române pentru a-și ispăși pedeapsa pentru pentru complicitate/asociere în vederea creării unui grup terorist, iar România și Irakul nu au o convenție reciprocă de extrădare.

La 10 martie 2015, Munaf acorda un interviu via Skype, jurnalistei Adina Anghelescu, pentru postul TV Antena 3, iar la 27 august 2015, tot Administrația Prezidențială, aflată însă sub alt regim, anunța că Mohammad Munaf, condamnat la zece ani de închisoare, a fost predat autorităților române, după mai bine de un deceniu de la răpirea celor trei jurnaliști români în Irak, scenariul aducerii în țară a cetățeanului irakian și american fiind asemănător cu cel în cazul omului de afaceri Omar Hayssam.

Răzvan Moceanu

Sursa: Rador.ro

Tags

Alte Noutati

LIVE: Radiojurnal București
Meteo Chișinău
-4,08
Cer senin
Umiditate:84 %
Vint:2,24 m/s
Fri
0
Sat
-1
Sun
-3
Mon
-5
Tue
-4

Curs oficial BNM 29 Noiembrie 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 20.0067 0.1206
USD 17.7357 0.0096
RON 4.0421 0.0244
UAH 0.6543 -0.0016
RUB 0.2348 -0.0026
Arhivă Radio Chișinău