Într-o scrisoare deschisă publicată luni, 239 de oameni de știință din 32 de țări au evidențiat dovezi potrivit cărora particule ale virusului aflate în suspensie pot infecta persoanele care le inhalează.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut marți că există „dovezi emergente” despre răspândirea noului coronavirus prin aer, însă a precizat că această concluzie nu este una definitivă.

Chiar dacă noul coronavirus este transmis prin aer, rămân întrebări legate de câte infecții pot să apară pe această cale. Concentrația virusului în aer poate decide riscurile de contagiune, a spune Yuki Furuse, profesor la Universitatea din Kyoto.

Oamenii de știință au făcut apel la îmbunătățirea ventilației și evitarea mediilor aglomerate, în spații închise, recomandări pe care Shin-ichi Tanabe, unul dintre coautorii documentului, spune că Japonia le-a adoptat pe scară largă în urmă cu câteva luni.

„În Japonia, comitetul pentru contramăsuri la COVID-19 a insistat, încă din stadiu incipient, pe strategia 3C'”, a spus Tanabe, profesor la Universitatea Waseda din Tokyo. Acesta s-a referit la campania prin care populația este îndemnată să evite spațiile închise (Closed spaces), spațiile aglomerate (Crowded places) și contactul apropiat (Close-contact).

Japonia, cu peste 19.000 de cazuri de infectare confirmate și 977 de decese înregistrate până în prezent, a reușit să țină pandemia sub control. Ministrul Economiei, Yasutoshi Nishimura, a pus acest succes pe seama strategiei „3C”' și a detectării și monitorizării contactelor grupurilor de persoane infectate.

Studiul realizat de institutul de cercetare japonez Riken cu ajutorul celui mai rapid supercomputer din lume, Fugaku, pentru a simula modul în care virusul se răspândește în aer în diverse medii, a recomandat mai multe modalități de reducere a riscurilor de infectare în spații publice.

Autorul principal Makoto Tsubokura a declarat că deschiderea ferestrelor în mijloacele de transport în comun, precum trenurile de navetiști, poate crește ventilația de două până la trei ori, reducând concentrația de microbi din mediul înconjurător.

Însă, pentru o ventilație adecvată, trebuie să existe spații între pasageri, potrivit simulărilor.

Alte constatări au condus la recomandări de instalare a zonelor de separe între birouri și săli de clasă, în timp ce în spitale paturile ar trebui să fie înconjurate de perdele care ating tavanul.

Supercomputerul Fugaku s-a clasat în luna iunie în fruntea celui mai recent clasament publicat de site-ul specializat Top500, detronând supercalculatorul american Summit, dezvoltat de IBM și instalat în laboratorul național de fizică nucleară din Oak Ridge, Tennessee. Viteza lui Fugaku este de circa 2,8 ori mai mare decât cea a lui Summit - 415,53 petaflopi față de 148,6 petaflopi. Performanțele unui supercomputer sunt exprimate în petaflopi - un cvadrilion (o mie de trilioane) de operații pe secundă. Fugaku va deveni complet operațional începând din aprilie 2021. El a început să fie utilizat în cadrul unor cercetări despre noul coronavirus.