Potrivit ei, datele unui chestionar realizat de Centru în 2018, arată că 96% dintre copiii de 12-15 ani din Republica Moldova utilizează internetul pentru a-și accesa profilul pe rețelele de socializare. „Asta înseamnă că în mediul online copilul își creează propriul mediu de comunicare, iar atunci când nu are cunoștințe despre cum poate face asta în siguranță se poate expune anumitor riscuri”, spune Elena Botezatu, transmite IPN.

Potrivit aceluiași chestionar, din 25 de elevi, 8 au primit mesaje cu cuvinte necenzurate, 6 au vizitat involuntar un video cu caracter sexual, în cazul a 5 elevi li s-a solicitat să expedieze imagini cu caracter sexual, 2 au primit mesaje cu caracter ofensator asupra lor, iar 4 nu au avut nicio problemă pe online. Doi din zece respondenți cred că nu este responsabilitatea lor să intervină în caz de abuz online, ei cred că e responsabilitatea părintelui, iar școala nu trebuie să se implice. „Se poate înțelege că abuzul comis în mediul online nu este considerat o formă de abuz”, a conchis ea.

Elena Botezatu spune că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC), în pofida tuturor provocărilor, inclusiv lipsa dotării tehnice, insuficiența abilităților digitale ale profesorilor și elevilor, a reușit să se mobilizeze pentru a putea continua procesul educațional la distanță,. Dar, aceasta nu a fost suficient și eficient, pentru că multe activități de instruire pe domeniul online nu au fost realizate, mizându-se în special pe pregătirea cadrelor didactice de până la pandemie.

Natalia Grîu, secretar de stat la MECC, spune că digitalizarea educației se impune de la sine nu doar într-un context al inovațiilor tehnologice, dar și într-un context pandemic care a sugerat trecerea pe online ca soluție posibilă de oferire a accesului la educație: „În perioada martie-mai, s-a trecut la un alt format de învățare. Din tot acest proces, s-a învățat că pregătirea pentru astfel de schimbări este importantă și că digitalizarea nu este un moft dar o realitate a timpurilor în care trăim. Spre regret, nu doar copii dar și adulții, cadrele didactice, sistemul în ansamblu, nu a fost pregătit pentru astfel de schimbări”.

„Am înțeles cât de importantă este reziliența sistemului în fața acestei situații, pentru că învățarea la distanță are foarte multe oportunități, dar, totodată, presupune și o pregătire pe potrivă care se rezumă la setul de competențe cheie pe care trebuie să le dețină profesorul și elevii”, a spus Natalia Grîu.