Autorii unui nou articol Sic! menționează că este clar că unul din ei manipulează și unul spune adevărul.

În articol se spune că 466 de zile în urmă, la câteva zile de la învestirea nocturnă a cabinetului său, premierul Pavel Filip a promis un panou „unde zilnic să vadă toată lumea că, uite, astăzi s-a reușit recuperarea la această sumă de bani, mâine s-a reușit să recuperăm această sumă de bani…”. N-a trecut nici jumătate de an și pe site-ul Ministerului Finanțelor apare un tabel rudimentar despre care mai mulți experți au spus că este manipulatoriu. Problema e că datele din tabel nu reprezintă informații despre „recuperarea activelor fraudate”, așa cum se pretinde, ci despre lichidarea băncilor furate. Din iunie 2016, ministerul nu a ținut să rectifice informația. Săptămâna trecută, organizația neguvernamentală CPR-Moldova a solicitat repetat Ministerului de Finanțe să aducă informațiile în corespundere cu realitatea.

În adresarea sa, CPR explică de ce banii proveniți de la lichidarea celor trei bănci falimentate – Banca Socială, Unibank și Banca de Economii – nu pot fi considerate „recuperarea activelor fraudate”. Aceste bănci comerciale dețineau multe active proprii – imobile prin toată țara, gajuri, automobile, echipamente și altele. În procesul de lichidare, acestea se vând la licitații și veniturile sunt încasate de către stat pentru a rambursa creditul de urgență acordat de Banca Națională pentru salvarea băncilor, care în cele din urmă oricum au falimentat. Totuși, acești bani, menționează autorii articolului, nu sunt parte din procesul de recuperare a activelor fraudate, așa cum este intitulat tabelul. Și deci, cu siguranță, aceste sume nu sunt parte din promisiunea făcută de premierul Filip 466 de zile în urmă.

Existența problemei a fost confirmată de ministrul finanțelor Octavian Armașu: „Panoul Miliardului reprezintă banii recuperați la moment pentru rambursarea creditului de urgență. Până una alta, din banii care au fost scoși din bănci, încă nu s-a recuperat nimic, pentru că lucrează Kroll”. Totuși, Andrian Candu are altă opinie: „A spune că banii din lichidarea băncilor nu vor compensa frauda este greșit. Acel panou sau acea informație care este pe site-ul Ministerului Finanțelor este relevantă și este importantă”.

„Cine, totuși, minte? Pentru că vedem o contradicție clară între declarațiile ministrului și speakerului (acesta din urmă chiar l-a apostrofat pe Armașu), este clar: unul din ei manipulează și unul spune adevărul”, notează  autorii Sic!.  Pentru a explica această chestiune, a fost solicitat economistul Dumitru Vicol. „Aș face o analogie cu o simplă brutărie. Să ne imaginăm că niște hoți fură ceva utilaj din brutărie și întreprinderea dă faliment. Pentru că nu mai speră poliția să își facă treaba, proprietarul împrumută de la o rudă de familie o sumă de bani pentru a acoperi toate cheltuielile de salarizare și compensațiile pentru angajați. Angajații concediați nu poartă nicio vină și trebuie remunerați. Proprietarul își întoarce o parte din împrumut din vânzarea celorlalte utilaje și echipamente aflate în proprietatea întreprinderii”, a declarat economistul.

Potrivit lui, totuși, rambursarea nu are loc din contul recuperării bunului furat de hoți, ci din contul mijloacelor vândute la licitație de întreprinderea în proces de lichidare. În cazul miliardului furat, situația e similară.

Economistul Viorel Roșcovan rezumă problema astfel: „În esență, s-a furat un miliard, băncile fraudate au devenit slabe și statul ca urmare a emis garanții pentru a întări aceste bănci. Ulterior, băncile sunt vândute și garanțiile sunt rambursate statului. Dar miliardul tot rămâne furat...”.

Articolul integral poate fi citit pe pagina sic.md. Sic! este un proiect al Agenției de presă IPN, realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova.