Autorii unui nou articol Sic! au urmărit emisiunea și spun că la întrebarea moderatoarei Lorena Bogza, despre cum se informează alegătorii din partea stângă a Nistrului, președintele Igor Dodon a răspuns: „Internetul este, unele posturi … Noi putem să spunem că propagandă diferită este, în diferite țări, dar accesul la informație este”.

Autorii articolului menționează că, în realitate, situația mass-media în Transnistria este mai mult tristă. Ei fac referire la rapoartele Freedom House, care în repetate rânduri au atenționat asupra faptului că presa din stânga Nistrului nu este liberă. Majoritatea instituțiilor se află sub controlul guvernului sau al conglomeratului de companii Sheriff. Chiar și internetul, despre care vorbește Igor Dodon, este cenzurat. Autorii Sic-ului amintesc despre jurnalistul Serghei Ilcenko, care a fost arestat în 2015 pentru postările sale online, iar KGB-ul local a avertizat publicul să aibă în vedere „statalitatea transnistreană” când postează ceva.

Potrivit autorilor articolului, hărțuirea jurnaliștilor incomozi regimului din stânga Nistrului e un fapt bine cunoscut. Cel mai sonor caz a fost cel al lui Ernest Vardanean, care în 2010 a fost arestat pentru spionaj și înaltă trădare. Mai recent, Alexandr Nikiforov s-a refugiat în Germania pentru a scăpa de presiunile KGB-ului.

Un raport publicat de Laboratorul pentru analiza conflictului transnistrean, la care fac referire autorii articolului, arată că doar 10-15% din canalele media din regiunea transnistreană sunt libere. Peisajul TV e dominat de canale loiale regimului sau de canale rusești: TV PMR, TV Bender, TSV (deținută de Sheriff), Pervîi Kanal și NTV din Rusia. Posturile moldovenești sunt bruiate, susțin autorii Sic!. La care „unele posturi” s-a referit Igor Dodon nu este clar.

În articol se mai spune că din cauza cenzurii canalelor media tradiționale tot mai mulți locuitori din Transnistria au început să caute informații pe internet, însă reacția regimului de la Tiraspol nu s-a lăsat așteptată. Autorii Sic! dau exemplul unui forum social desfășurat în regiune, care a fost luat în vizor de către autoritățile separatiste și care a început să fie „curățat” de subiecte deranjante pentru conducere.

Problema dată, potrivit autorilor materialului, este relevantă în contextul schimbării sistemului electoral. Igor Dodon vrea ca cetățenilor moldoveni din stânga Nistrului să le fie alocat un anumit număr de locuri în Parlament. Întrebarea Lorenei Bogza era, pe de o parte, cum își vor putea face politicienii moldoveni campanie acolo și, pe de altă parte, cum se vor putea informa alegătorii. Subestimând situația privind accesul la informație al cetățenilor din Transnistria, președintele Dodon a spus că nu este nicio problemă în ceea ce ține de campanie. „În România au fost deschise… Eu cred că nu este nicio problemă în ceea ce ține de campanie. Dacă vor să afle…Exact așa cum află cetățenii Republicii Moldova care se află în alte state, exact așa vor afla cetățenii Republicii Moldova care se află pe teritoriul Republicii Moldova, dar care nu-l controlăm noi acum, Chișinăul, temporar”, a declarat Igor Dodon.

Potrivit autorilor articolului, este îngrijorător când președintele statului, garant al integrității teritoriale, compară cetățenii noștri din alte țări cu cei de sub regimul separatist. În aceeași ordine de idei se spune că cetățenii moldoveni din alte state nu au aceleași probleme în privința accesului la informație. Dacă este vorba strict despre internet, moldovenii din România sau Italia au acces la o diversitate mai mare de informații și se pot exprima mai liber.

În concluzie, autorii materialului spun că problema cea mai mare e că, dacă oferim regiunii transnistrene un anumit număr de deputați în condițiile în care partidele de la Chișinău nu pot face campanie acolo, iar alegătorii de acolo nu se pot informa corect, există riscul să fie oferite aceste fotolii de deputat nu concetățenilor moldoveni, ci regimului separatist. Atât timp cât în Transnistria nu se pot desfășura alegeri libere și corecte, regimul separatist își va putea împinge propriii candidați în Parlamentul de la Chișinău pentru a-și apăra interesele chiar din interior.

Articolul integral poate fi citit pe pagina sic.md. Sic! este un proiect al Agenției de presă IPN, realizat cu sprijinul Fundației Soros-Moldova.