Schimbările climatice vor antrena perioade caniculare, furtuni, dar și incendii naturale din ce în ce mai frecvente, potrivit modelelor științifice. Siberia, un teritoriu de peste 10 milioane de kilometri pătrați situat la est de Munții Ural și renumit pentru iernile sale aspre, se regăsește în prima linie.

''Iarna (2019-2020) a fost cea mai călduroasă din Siberia de la începerea înregistrărilor datelor, în urmă cu 130 de ani, cu temperaturi medii de până la 6 grade Celsius peste valorile normale sezoniere'', a explicat pentru AFP Marina Makarova, meteorolog șef la Gidrometcentr, centrul hidrometeorologic al Rusiei.

Apoi, ''primăvara a venit mult mai devreme, în aprilie, cu temperaturi care au depășit cu ușurință (uneori) 30 de grade Celsius'', a continuat ea.

La începutul lunii mai, presa locală a publicat fotografii cu câmpuri înflorite cu o lună înainte. În plus, potrivit agenției TASS, producătorii de înghețată s-au lăudat cu o creștere a vânzărilor de până la 30 de procente.

În sudul Siberiei, Rosgidromet a înregistrat cantități de precipitații în creștere cu o treime în comparație cu valorile medii, ceea ce a condus la evacuarea a mii de persoane din districtul Tulun, lângă lacul Baikal.

Incendii mai devastatoare

În regiunile nordice, pe de altă parte, topirea precoce a stratului de zăpadă a lăsat în urmă vegetația și solul uscat, condiții propice pentru propagarea flăcărilor, potrivit lui Aleksei Yaroshenko, directorul pentru monitorizare forestieră din cadrul Greenpeace Rusia.

În total, din ianuarie până la jumătatea lunii mai, incendiile au mistuit 4,8 milioane de hectare în Siberia, dintre care 1,1 milioane de taiga, potrivit celui mai recent studiu realizat de acest ONG, publicat săptămâna trecută. Regiunea fusese deja decimată de incendii excepționale în vara anului 2019.

"Încălzirea globală provoacă înmulțirea incendiilor forestiere; acestea s-au dublat în zece ani", a rezumat pentru AFP Vyacheslav Kharuk, directorul laboratorului de monitorizare forestieră din cadrul departamentului siberian al Academiei Ruse de Științe.

Potrivit laboratorului său, între 2000 și 2009, aproximativ trei milioane de hectare de pădure ardeau în fiecare an. Între 2010 și 2019, media s-a dublat la șase milioane de hectare.

În anii următori, ''suprafața incendiilor va fi multiplicată de două până la patru ori'', estimează omul de știință.

Aceste incendii riscă să reducă capacitatea pădurilor boreale de a reține dioxidul de carbon și metanul, ceea ce ar contribui la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră și la schimbările climatice.

Defoliatoare dăunătoare

Temperaturile mai blânde au adus un alt pericol, explozia populației de omizi dintr-o specie de fluturi siberieni, Dendrolimus sibiricus, un dăunător devastator.

Această omidă defoliatoare a coniferelor siberiene este redutabilă - o colonie poate devora frunzișul unui pin uriaș în doar câteva ore, lăsând pădurea mai vulnerabilă la incendii.

Căldura neobișnuită a favorizat accelerarea ciclului lor de viață.

''În toată experiența mea îndelungată de expert, n-am văzut niciodată omizi atât de mari, care să crească atât de repede - într-un an în loc de doi'', a explicat pentru AFP Vladimir Soldatov, specialist în aceste lepidoptere care a tras un semnal de alarmă în privința ''consecințelor tragice'' pentru spațiul forestier.

Specia ''a avansat 150 kilometri spre nord față de mediul său obișnuit din cauza încălzirii globale'', a precizat el.

În districtul Krasnoiarsk, din sudul Siberiei, peste de 120.000 de hectare au trebuit să fie tratate contra omizilor, potrivit centrului local pentru protecția pădurilor.

Pădurile au fost devorate începând din 2003 de o altă insectă, gândacul de scoarță Scolytinae, care s-a instalat în aceste regiuni nordice, pe măsură ce clima s-a îmblânzit.

Expertul Viaceslav Kharuk susține că regiunea va asista la sosirea unor noi specii de păsări și animale. ''Stepele noastre se înverzesc, lacurile noastre se încălzesc, Siberia devine o regiune mai atractivă pentru animale, dar și pentru noi'', a declarat el, mărturisind însă că, odată cu multiplicarea acestor schimbări, iernile cu temperaturi de minus 40 de grade Celsius încep să îi lipsească. 

Sursa:Agerpres