Și dacă un vaccin anti-Covid nu va fi descoperit niciodată?

  • 04 Mai 08:30
Și dacă un vaccin anti-Covid nu va fi descoperit niciodată?

Pe măsură ce țările par „înghețate” și miliarde de oameni renunță la obiceiurile zilnice, închiși în casă din cauza coronavirusului, speranțele se agață tot mai mult de ideea că într-o bună zi vom reveni la viața de dinainte de pandemie, pentru că va fi găsit un vaccin pentru SARS-CoV-2, scrie Digi24.ro

Însă mai există o ipoteză, cea mai rea dintre toate: ca niciun vaccin să nu fie descoperit vreodată, scrie CNN. Și se întreabă: ce se va întâmpla în acest caz?

Este o ipoteză rar evocată de politicieni, care preferă să vorbească optimiști despre experimentele care deja sunt în curs pentru găsirea unui vaccin. Dar mulți experți iau foarte în serios și posibilitatea ca un astfel de vaccin să nu fie găsit. N-ar fi prima dată. S-a mai întâmplat de câteva ori. Există virusuri împotriva cărora nu a fost găsit un vaccin și cel mai la îndemână exemplu este HIV-ul.  

Povestea HIV

În 1984, secretarul pentru sănătate din Statele Unite, Margaret Heckler anunța într-o conferință de presă că oamenii de știință au identificat un virus - care ulterior va fi denumit HIV - și era încrezătoare că un vaccin va fi gata în doi ani.

După aproape 40 de ani, timp în care 32 de milioane de oameni și-au pierdut viața, oamenirea încă așteaptă un vaccin anti-SIDA. Iar declarațiile oficialului american au fost urmate de ani în care a pierit o bună parte dintr-o generație întreagă de bărbați homosexuali și de blamarea rușinoasă a comunității lor. Ani la rândul, un diagnostic pozitiv era echivalent cu o condamnare la moarte, în timp ce doctorii dezbăteau în publicațiile de specialitate dacă pacienții cu HIV merită să fie salvați, reamintește CNN.

În 1997, președintele Bill Clinton a lansat comunității științifice americane provocarea de a face un vaccin în zece ani. 14 ani mai târziu, cercetătorii spuneau că ar mai avea nevoie de încă 10 ani. 

De ce e așa de greu găsirea unui vaccin împotriva HIV

Dificultatea de a găsi un vaccin vine din însăși natura virusului HIV. Virusul gripal, de pildă, se transformă de la un sezon la altul, astfel că tulpina care te-a infectat și te-a imunizat în anul precedent nu te mai infectează anul viitor. În cazul HIV, vorbim despre o singură infecție. Virusul continuă să sufere mutații, dar în interiorul corpului tău, ca și cum te-ai fi infectat cu mii de alte tulpini diferite de HIV. Iar pe măsură ce suferă mutații, îți pune la pământ sistemul imunitar, explică Paul Offit, unul dintre specialiștii infecționiști care au contribuit la inventarea unui vaccin contra rotavirusului. 

Totuși, mulți experți rămân încrezători că un vaccin anti-Covid-19 va fi dezvoltat în cele din urmă, pentru că spre deosebire de HIV, acest coronavirus nu suferă mutații rapid.

Ce se întâmplă când un vaccin se dovedește a fi un eșec

Există însă și alți microbi care au pus în încurcătură și corpul uman, dar și pe cercetători. Zeci de ani, medicii nu au reușit să găsească un vaccin eficient pentru febra dengue, care îmbolnăvesște anual 400.000 de oameni, potrivit OMS. În 2017, eforturile pe scară largă de a găsi un vaccin au fost sistate după ce s-a descoperit că înrăutățea simptomele bolii. 

În mod similar, este foarte dificilă dezvoltarea unor vaccinuri împotriva unor virusuri comune, precum rinovirusurile și adenovirusurile, care, ca și coronavirusurile, dau simptome de răceală. 

În prezent, sunt în desfășurare la Universitatea Oxford din Anglia teste pe oameni pentru un vaccin pentru coronavirus făcut dintr-un virus de la cimpanzei, iar în SUA se testează un vaccin diferit. 

Cea mai grea parte, spun specialiștii, nu este obținerea propriu-zisă a vaccinului, ci obținerea dovezii că funcționează și că este sigur. 

Care este planul B

Dacă și un vaccin împotriva Covid-19 va fi sortit eșecului, coronavirusul va rămâne cu noi mulți ani. Dar tot HIV/SIDA poate dovedi că există soluții medicale prin care poți să trăiești cu o boală pe care n-o poți învinge.  SIDA a devenit acum o boală cronică, pe care o poți ține în frâu cu antivirale. Nu mai este o condamnare la moarte cum era în anii 80. Și este un model pe care medicii și l-ar dori să poată fi aplicat și în cazul cancerului. 

Și pentru Covid-19 se încearcă acum o serie de tratamente și terapii, ca un plan B pe care doctorii îl aplică în așteptarea rezultatelor de la testele pentru vaccin. Numai că un tratament aplicat cu succes nu previne infectarea altor oameni, astfel că virusul va continua să fie cu noi, printre noi. 

Dacă un vaccin nu va putea fi produs, viața nu va rămâne, totuși, așa cum e acum. Doar că revenirea la normalitate nu va fi rapidă.

Închiderea în case nu este sustenasbilă economic și nici politic. Este nevoie de alte mijloace de a controla virusul.

Ideea e că în loc să încerce să scape de Covid-19, societățile vor trebui să învețe să trăiască cu el. Orașele se vor deschide încet-încet și unele libertăți pierdute vor reveni, însă numai pentru o perioadă scurtă de timp, dacă recomandările experților nu vor fi ascultate.

Testarea și anchetele epidemiologice vor deveni parte din viața noastră, iar ordinul de autoizolare la domiciliu ar putea reveni oricând.

Între timp, se vor dezvolta probabil tratamente, dar an de an ne vom confrunta în continuare cu epidemii, în timp ce bilanțul global al deceselor va continua să crească, scrie CNN. 

Cum va fi viața, dacă nu se găsește un vaccin?

Pentru început, experții ne vor cere să ne obișnuim cu un alt mod de a trăi și de a interacționa, pentru a câștiga timp, în speranța că va fi găsit un vaccin. Autoizolarea la cel mai mic semn de simptome sau dacă am intrat în contact cu o persoană infectată ar putea fi un nou standard al vieții noastre. Nu vom mai putea ignora niciun fel de tuse și nici un fel de simptome, fie ele ușoare, fie dacă se vor dovedi o simplă răceală.

Telemunca, munca de acasă, cel puțin în unele zile, va deveni o obișnuință pentru unii angajați. Companiile își vor schimba orarul de lucru, turele, pentru ca birourile să nu fie niciodată pline. 

Testările de amploare și anchetele epidemiologice vor trebui să fie susținute de sisteme solide de sănătate publică.

Iar când se va constata că transmiterea virusului a ajuns la o cotă minimală, atunci ar putea fi deschise publicului competițiile sportive sau alte evenimente cu o participare largă, dar asta nu va fi pe baze permanente și decizia va aparține guvernelor și organismelor de sănătate publică. Sportivii vor fi testați des, iar pe stadioane probabil vor fi separatoare între spectatori. 

Restaurantele s-ar putea redeschide cu păstrarea distanței, ceea ce în cazul barurilor va fi mai greu. 

Cel mai probabil, restricțiile vor reveni cu precădere iarna. Uneori, ar putea să fie luate doar în anumite zone, acolo unde sunt focare. 

Unii spun că, în timp, ar putea interveni imunizarea de grup, dar cel mai bun mijloc de imunizare rămâne tot vaccinul, iar exemplul cel mai bun e rujeola. Înainte să existe vaccinul, 2-3 milioane de oameni se îmbolnăveau anual, acum, în unele țări, boala este eradicată. 

Indiferent ce ne rezervă viitorul, precedentele epidemii au dovedit că goana după un vaccin este imprevizibilă. Și cel mai probabil, un vaccin nu va putea fi obținut oricum mai devreme de 18 luni. Până atunci, deci, va trebui să conviețuim oricum cu virusul.

Dr. Adrian Marinescu: Gândiți-vă ca la un hoț!

„E clar că dacă nu vom avea un vaccin și nu vom avea un tratament sută la sută eficient, atunci planul B e legat de măsurile de prevenție”, spune dr. Adrian Marinescu de la Institutul „Matei Balș” din București. „Aceste măsuri de prevenție cred că ar trebui să ne intre în rutina zilnică. Vom învăța să fim prudenți în raport cu virusul. Până la urmă, cred că putem să-l considerăm un hoț, care e în vecinătatea noastră și de care trebuie să ne ferim, să nu-l lăsăm să pătrundă”, arată medicul.

Nu înseamnă că vom trăi toată viața purtând măști de protecție sau că nu vom mai merge la concerte. „Până la urmă, e o evoluție ciclică și e clar că această pandemie, și dacă va dura 2-3 ani, cu niște sezoane și cu o evoluție epidemică, lucrurile se vor stinge”, este de părere dr. Marinescu.

„Eu mi-aș pune problema altfel: ce vom face dacă vor apărea și alte microorganisme? Eu cred că principial, ar trebui să fim pregătiți și din această situație ar trebui să învățăm că până la urmă, trebuie să ne ferim și că măsurile de preveniție, ca de exemplu regulile de igienă, ar trebui să rămână și pe viitor. Nu să purtăm mască, dar regulile de igienă ar trebui să fie destul de clare. Și chiar distanțarea. Să știți că această distanțare, principial vorbind, nu este rea. Uitați-vă că și în China nu e prima dată când se întâmplă - într-un loc unde e o densitate atât de mare de oameni și unde nu există nicio distanțare - să apară infecții importante” - a comentat dr. Adrian Marinescu la Digi24.

Sursa:Digi24.ro

Tags

Alte Noutati

LIVE: MUZICĂ
Meteo Chișinău
9
Cer senin
Umiditate:70 %
Vint:1,5 m/s
Wed
12
Thu
15
Fri
15
Sat
15
Sun
12

Curs oficial BNM 22 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.6967 -0.0000
USD 16.6356 -0.0000
RON 4.0711 -0.0000
UAH 0.6064 -0.0000
RUB 0.2255 -0.0000
Arhivă Radio Chișinău