În opinia sa, după mesele bogate de Paște trebuie să se revină la o dietă echilibrată, ușor redusă caloric, ușor hiposodată, pentru a corecta efectul exceselor alimentare din această perioadă. „Abordarea procesului de slăbire trebuie să fie una firească și să vizeze o serie de aspecte extrem de importante. Digestia trebuie să funcționeze impecabil, adică să existe disponibile suficiente enzime digestive pentru acest proces. Eliminarea deșeurilor și combaterea constipației - omul sănătos are minim un scaun zilnic. Consumul zilnic de apă proaspătă pentru a menține în stare perfectă de funcționare rinichii, vezica urinară și tractul urinar, lucru esențial în procesul de slăbire. Mișcarea în aer liber, mersul activ, alergarea ușoară stimulează sistemul cardiovascular, prin transpirație se elimină toxinele, iar starea generală de spirit și memoria se îmbunătățesc. Menținerea glandei tiroide în stare bună de funcționare; iodul este elementul primordial în acest sens. Detoxifierea ficatului este esențială pentru că în ficat se metabolizează grăsimile", afirmă Alexandrescu.

Ea susține că trebuie eliminate din dietă alimentele procesate: fast food, alimente prăjite, grăsimi săturate, alcool, zahăr rafinat, lactate complet degresate și băuturi dulci. „Dacă decizia de a corecta regimul alimentar se referă la întreaga familie, atunci din dieta acesteia nu trebuie să lipsească legume și fructele proaspete, cereale integrale bogate în fibre, proteinele de natură superioară și lactate fermentate (chefirul, sana, laptele bătut). Dieta zilnică trebuie să fie împărțită în 3 mese principale și două gustări de fructe, iar între mese să se consume din abundență lichide care hidratează: apă și ceai neîndulcit. Gustarea de fructe de dimineață poate fi formată din fructe mai dulci, cu indice glicemic superior, iar cea de după amiază din fructe mai acre. E important să ținem cont și de aportul energetic pe care ni-l aduc alimentele", spune nutriționistul.

Potrivit acestuia, un rol cu totul aparte, mai ales după sărbători, îl prezintă cruditățile: fructele și legumele. Totodată, ultimele teorii nutriționale recomandă consumarea zilnică a 5 porții de crudități: câte o masă de legume proaspete la fiecare masă principală și două porții de fructe la gustările dintre mese.

Astfel, o salată de roșii (100 grame) + o linguriță de ulei - 80 kcal, salată verde (100 g) + o linguriță oțet - 45 kcal, salată de varză (100 g) - 25 kcal, salată de castraveți (100 g) - 13 kcal. De asemenea, legumele consumate ca garnituri trebuie să fie fierte pentru câteva minute în abur pentru a se conserva în mare măsură enzimele dătătoare de sănătate.

Astfel, fasole verde (100 g) - 35 kcal, ciuperci (100 g) - 25 kcal, conopidă (100 g) - 25 kcal, broccoli (100 g) - 35 kcal, cartof fiert (100 g) - 90 kcal.

„Fibrele sunt nutrienți care oferă protecție și funcționalitate normală colonului. Ele se găsesc din abundență în legume și fructe proaspete, dar și în cerealele neprelucrate, în pâinea integrală, în orezul brun, mazăre și linte. De menționat este faptul că fibrele se consumă cu mari cantități de apă, pentru că ele au proprietatea de a colecta apă și astfel poate apărea deshidratarea", declară președintele Societății Române de Educație Nutrițională.

De știut: o felie de pâine integrală (35 g) - 95 kcal, orez integral fiert (100 g) - 130 kcal, paste integrale fierte (100 g) - 150 kcal. Mere (100 g) - 60 kcal, portocale (100 g) - 45 kcal, mandarine (100 g) - 40 kcal.

De asemenea, după Paște carnea trebuie consumată cu moderație, iar peștele de captură trebuie gătit la cuptor sau la abur cu multă lămâie, mai ales cel autohton ar fi cel mai recomandat în această perioadă. Astfel, crap (100 g) - 160 kcal, somn (100 g) - 250 kcal, păstrăv/novac (100 g) - 130 kcal, plătica (100 g) - 150 kcal.

Nutriționistul spune că produsele lactate conțin mari cantități de proteine cu valoare biologică superioară, toți aminoacizii esențiali, complex de vitamine B, vitamina D și sunt cea mai bună sursă de calciu. Chefirul, iaurtul, laptele bătut și Sana sunt o sursă ușor biodisponibilă de calciu pentru organismul de toate vârstele.

De știut: iaurt de bivoliță 5% (100 ml) - 80 kcal, chefir, 1,5% (100 ml) - 46 kcal, iaurt, 2% (100 g) - 50 kcal, brânză de vaci (100 g) - 90 kcal, caș proaspăt (100 g) - 240 kcal, urda (100 g) - 160 kcal.

„Grăsimile sunt necesare doar în cantități foarte mici și din păcate majoritatea oamenilor le consumă în exces. Prin evitarea prăjelilor, consumarea lactatelor parțial degresate și în general prin citirea atentă a informațiilor nutritive de pe ambalajele preparatelor se poate reduce considerabil aportul zilnic de grăsimi", susține președintele Societății Române de Educație Nutrițională.

De știut: ulei de măsline (100 ml) - 900 kcal, unt (100 g) - 720 kcal, avocado (100 g) - 160 kcal.

„În afară de faptul că poate acoperi fără probleme necesitățile nutritive ale organismului, dieta de recuperare, hiposodată și hiperpotasică, bazată pe consum de legume crude, lactate fermentate, fibre de sursa integrală, fructe autohtone, pește și mici cantități de grăsimi sănătoase, are o serie de beneficii: normalizează presiunea sângelui și nivelul colesterolului, curăță arterele și aspectul dermal, dă energie și vitalitate, digestie ușoară, memorie bună și capacitate de concentrare crescută. Și toate aceste beneficii obținute în urma unui program alimentar echilibrat se explică practic prin creșterea cantității de micro și macronutrienți consumați, aceștia ajuta la întărirea sistemului imunitar, mențin oasele puternice, ajuta digestia și readuc greutatea corporală la normalitate", declară Lygia Alexandrescu. 

Sursa: Agerpres