Serbarea de la Putna, după modelul generației lui Eminescu – apel către unirea culturală și în simțire a românilor! (AUDIO)

  • 21 August 2021 11:04
0%
00:00:00
00:00:00

La Mănăstirea Putna, în perioada 14-16 august, a avut loc o manifestare aniversară, cu genericul Serbarea de la Putna – 150. Continuitatea unui ideal.

Evenimentul, desfășurat sub patronajul Academiei Române și al Patriarhiei Române,  a fost  dedicat aniversării a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni și de la Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni, care au avut loc la Mănăstirea Putna, în  anul 1871, a menționat, pentru Radio Chișinău, protosinghelul Dosoftei Dijmărescu, exarhul cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Evenimentul din 1871, la organizarea căruia au avut un rol important Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Alexandru Xenopol și alți studenți de la Viena și din alte centre universitare, s-a desfășurat cu prilejul împlinirii a 400 ani de la întemeierea mănăstirii Putna.

Studenții de atunci, ca și cei de azi, își propuneau să contribuie la  idealul unitatății neamului românesc care și pe atunci era fărâmițat, fiind parte a mai multor imperii. Protosinghelul Dosoftei Dijmărescu:

Atunci, în 1870, cum au dorit-o, (fiind nevoiți să amâne serbarea din motive financiare pentru 1871), se împlineau 400 de ani de la sfințirea mănăstirii Putna, așa cum era considerat în epocă. Era o serbare în cinstea sfântului Ștefan. Dar textele din epocă, inclusiv ale lui Mihai Eminescu, arată foarte clar că nu este doar o serbare a trecutului, ci și o sfătuire pentru prezent și o deschidere de drum către viitor – ce să facem ca românii, neamul nostru românesc să fie unit. Pentru că atunci românii trăiau împărțiți în multe țări – Dobrogea era în Imperiul Otoman, Basarabia era în Imperiul Rus, toată Bucovina și Putna, de exemplu, se aflau în Imperiul Austro-Ungar, în partea austriacă, iar Transilvania, Banatul și Maramureșul se aflau în partea ungară a acestui uriaș imperiu.

 Acea serbare a fost organizată de studenți români de pretutindeni – și din străinătate, și din București, și din Iași – care și-au propus o unitate, sau o unire culturală. Adică să se cunoască mai bine unii pe alții, să gândească lucruri în comun, să pregătească ceea ce viitorul, Dumnezeu în viitor va aduce, și ceea ce a adus în 1918…  “, a menționat exarhul cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

El a precizat că, după modelul concursului din 1871, au fost organizate mai multe concursuri, printre care cel mai important a fost cel de discursuri. Președintele juriului, academicianul Ioan Aurel Pop, a înmânat  premiile câștigatorilor, printre care a fost și tânărul liceean din Rădăuți, Cosmin Țugui. Distincții au fost înmânate și mai multor oameni de cultură, printre care poeta și președinta Institutului de studiere a crimelor comunismului, Memorialul de la Sighet, poeta Ana Blandiana.

Mai multe detalii puteți afla din interviul cu protosinghelul Dosoftei Dijmărescu, exarhul cultural al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, atașat materialului.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
-2,82
Cer acoperit de nori
Umiditate:89 %
Vint:1,54 m/s
Sun
-3
Mon
-2
Tue
-2
Wed
-2
Thu
-3
Arhivă Radio Chișinău