Scopul acestor scrutine este a alege 'președinți' și deputați pentru cele două 'republici populare' autoproclamate de către rebeli la Donețk și Lugansk, care nu se mai află de patru ani sub controlului Kievului.

Ele vor întări separarea acestor teritorii de restul țării și îi vor legitima pe noii lideri, în contextul în care procesul de pace este în punct mort, iar ciocnirile duc la creșterea în permanență a bilanțului acestui conflict, estimat de ONU la peste 10.000 de morți.

Anunțul privind organizarea acestor alegeri a declanșat proteste puternice din partea Kievului și a Occidentului, care consideră că este vorba de implicarea Moscovei.

Prin ambasada lor din Ucraina, SUA au acuzat Rusia "că amplifică acest conflict prin organizarea de 'alegeri' artificiale", făcând apel la boicot.

Uniunea Europeană a denunțat "pretinsele alegeri" care sunt împotriva "spiritul și literei acordurilor (de pace) de la Minsk" încheiate în februarie 2015.

Opt țări europene - Germania, Belgia, Franța, Marea Britanie, Italia, Olanda, Polonia și Suedia - au cerut Rusiei "să-și folosească influența" pentru a împiedica organizare acestor alegeri considerate "ilegitime".

Moscova dă asigurări că aceste alegeri "nu au nicio legătură" cu acordurile de la Minsk. "Oamenii pur și simplu au nevoie să trăiască (...) și să își asigure ordinea în regiune", a spus la 1 noiembrie purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, care a vorbit de asemenea despre "necesitatea de a acoperi vidul de putere".

Cele două republici autoproclamate sunt conduse de mai multe luni de lideri interimari care ar urma să își vadă autoritatea confirmată prin vot.