Șefa ARBI a spus care sunt punctele slabe ale agenției
-
15 Mai 2018 14:58
Șefa Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), Otilia Nicolai, a identificat o serie de puncte slabe ale agenției, între care sub-finanțarea și lipsa experienței în recuperarea bunurilor din străinătate.
Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) a confiscat de la începutul acestui an bunuri în valoare de peste 46 de milioane de lei sau aproximativ 2 milioane 300 de mii de euro. Noua subdiviziune specializată a Centrului Național Anticorupție (CNA) a fost creată în toamna anului trecut, având scopul să recupereze bunurile și activele fraudate în cazurile de corupție, de spălare de bani și fraude bancare, de criminalitate organizată, crime cibernetice și trafic de droguri. ARBI are în competențe inclusiv identificarea banilor furați în cadrul fraudei bancare de proporții din Republica Moldova.
Crearea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale a fost dictată de angajamentele asumate de Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și din cele care derivă din convențiile internaționale, a subliniat directorul CNA Bogdan Zumbreanu. „Agenția are rolul deosebit în înfăptuirea justiției, or, recuperarea bunurilor infracționale constituie una din sarcinile oricărui organ de urmărire penală”, a afirmat șeful CNA.
În timp ce procurorii se ocupă de administrarea probelor în cadrul dosarelor, ARBI are rolul de a identifica și recupera bunurile care fac obiectul infracțiunilor, a explicat și șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.
„Crearea agenției respective va spori inevitabil și efectul în combaterea corupției în circumstanțele în care atenția procurorilor va fi orientată spre administrarea probelor ce țin de vinovăția sau nevinovăția persoanelor, iar sarcina identificării bunurilor ce provin în rezultatul infracțiunilor va fi în sarcina ARBI”, susține Viorel Morari.
Șefa ARBI, Otilia Nicolai a identificat o serie de puncte slabe ale agenției, între care sub-finanțarea și lipsa experienței în recuperarea bunurilor din străinătate. „Finanțare insuficientă, număr redus de personal, dotare logistică insuficientă, lipsa unor reglementări speciale în legislația existentă și armonizarea conform standardelor UE, lipsa experienței în recuperarea activelor în străinătate”, a subliniat directorul Agenției.
Recuperarea banilor furați în cadrul fraudei bancare de un miliard de dolari este una dintre sarcinile primordiale ale ARBI, a ținut să sublinieze reprezentantul Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Marco Gemmer.
„Nu cred că mai trebuie să menționez despre frauda bancară. Suntem cu toții conștienți de așteptările pe care le au cetățenii, nu doar din Republica Moldova, dar și din statele membre UE, de a investiga frauda bancară. Până acum, recuperarea fraudei bancare a fost limitată și așteptările cetățenilor sunt foarte mari, de a fi recuperații banii din această fraudă masivă”, a afirmat reprezentantul Delegației UE.
În cadrul unor audieri parlamentare din luna martie, directorul CNA, Bogdan Zumbreanu, a declarat că ARBI lucrează împreună cu Procuratura Anticorupție pe cauzele penale legate de furtul miliardului, dar nu a oferit mai multe detalii, menționând că sentințele pe aceste dosare vor intra în vigoare abia peste câțiva ani, iar noua structură este abia în proces de căutare, depistare și indisponibilizare a bunurilor fraudate.
Formarea și configurarea instituțională a ARBI are loc cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Consiliului Europei, în cadrul proiectului „Combaterea corupției prin aplicarea legii și prevenire”, având o valoare totală de peste două milioane de euro și menirea de a spori independența instituțiilor de drept din Republica Moldova.