Anul 2020, în opinia Anetei Zasavițci, este un an al supraviețuirii și al modelării noilor comportamente umane. Tot în 2020 a avut loc resetarea priorităților, modificarea modelelor de business și adaptarea la o nouă realitate cu consecințe necunoscute atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Răspândirea infecției COVID-19, care afectează continuu și agresiv domeniul sanitar, poartă consecințe alarmante pentru activitățile economice, care, de facto, reprezintă și o sursă de finanțare a domeniului medical și altor politici publice destinate necesităților cetățenilor.

Potrivit Anetei Zasavițchi, pandemia a generat o încetinire fără precedent a activității unităților de alimentație publică, din cauza carantinei din primăvară, distanțării sociale, restricțiilor impuse. Costurile economice ale pandemiei au fost gigantice. Pe parcursul anului, sectorul HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Cafenele) a fost primul lovit. Din 16 martie a fost sistată activitatea economică în proporție de 100%. Pe parcursul lunilor aprilie și mai au fost permise activități de livrare, vânzare la geam, vânzare la pachet. În data de 15 iunie a fost permisă reînceperea activităților de deservire în incinta localurilor, cât și la terasele acestora.

Timp de trei luni, spune președinta MĂR, sectorul HoReCa, și e vorba nu doar de agenții economici, dar și de angajații acestora, nu au beneficiat de niciun suport financiar, decât de aplicarea cotei zero pentru taxa locală de către Primăria municipiului Chișinău. Aneta Zasavițchi consideră că este o măsură adecvată, care trebuia să fie un model și pentru autoritățile centrale în cazul celorlalte taxe și impozite. În rest, sectorul a fost lăsat să suporte consecințele unor decizii unilaterale din partea guvernării, iar fiecare zi a fost în detrimentul afacerilor și oamenilor implicați în câmpul muncii, care s-au îndatorat și mai mult.

Reluarea activității nu a însemnat o reluare a activității sectorului de la zero, dar cu îndatorări foarte mari din cauza celor trei luni de carantină. Din 15 iunie, activitatea localurilor a început cu o serie de restricții – reducerea cu 50% a capacității de prestare a serviciilor. Potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, în primele 7 luni ale anului 2020, sectorul HoReCa, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, a înregistrat scăderi în încasări de circa 70%. Din iulie până acum, sectorul HoReCa are încasări diminuate cu 50% față de anul trecut. Sectorul a pierdut o cotă substanțială de desfacere. Efectele vor continua în cazul neintervenției guvernării cu măsuri de susținere a sectorului pe termen mediu.  Efectele sistării sau restricționării activității sunt resimțite acut de angajații din sector, la nivel de ore de muncă, salarizare, flux de oameni, menționează Aneta Zasavițchi. Întregul sector este într-o situație dificilă, cu atât mai mult că interacțiunea cu clientul este fundamentală în sector, pentru că acesta nu vinde doar mâncare și băuturi, ci prestează o gamă mai largă de servicii, de la socializare, atmosferă, la evenimente. Pentru mulți agenți economici din sector diminuarea cifrei de afaceri este una fără precedent și pentru unii aceasta înseamnă închiderea definitivă a afacerilor.

Potrivit președintei MĂR, este o axiomă faptul că intervenția statului trebuie să existe în acest caz, dar, spre regret, în Republica Moldova, nu există. Una din lecțiile pentru sectorul public este că ar trebui să-și reinventeze comportamentul, să-și schimbe radical abordările, interacțiunile cu sectorul privat, după cum o fac de urgență alte state, în scopul păstrării unui sector competitiv. Cei din sector sunt foarte nemulțumit de măsurile luate atât la nivel sanitar, cât și economic, dar sunt realiști că surse financiare în buget nu sunt, menționează Aneta Zasavițchi. De aceea, unica doleanță pe care o are pentru viitor este ca „dacă nu au cu ce ne ajuta, măcar să nu ne încurce pe viitor”. Ar fi de dorit ca deciziile care se iau să fie bine gândite și discutate cu sectorul, pentru că sănătatea publică este în interesul tuturor, indiferent de domeniul economic și de activitate, dar angajații din HoReCa își doresc să muncească acasă.