Săptămâna trecută, agenția de presă germană DPA relata că un anume număr de aliați au transmis explicit în ultimele săptămâni că nu sunt pregătiți să susțină reforme de amploare care să sporească semnificativ bugetul comun pentru apărare și disuasiune. Luna trecută, Jens Stoltenberg le-a prezentat miniștrilor apărării din țările aliate propunerea sa de creștere a fondurilor NATO pentru apărarea flancului estic, inclusiv în Marea Neagră.

Stoltenberg a subliniat marți că atunci când vine vorba de apărare și descurajare a spus că “are sens s[ finanțăm mai mult împreună, iar finanțarea comună a NATO se referă la a face lucruri împreună.

“Cred că acest lucru va demonstra națiunilor noastre, dar și oricărui adversar potențial, unitatea și puterea descurajării noastre”, a mai spus el.

Secretarul general al NATO, care a discutat săptămâna trecută cu președintele român Klaus Iohannis despre agenda viitorului summit NATO din acest an, a spus că discuțiile în cadrul Alianței pe acest subiect sunt constructive și că subiectul NATO 2030, care include și propunerea unei finanțări comune a măsurilor de apărare și descurajare.

Tema va fi discutată și la reuniunea miniștrilor afacerilor externe de săptămâna viitoare, a mai spus Stoltenberg, prima astfel de reuniune în persoană a țărilor NATO de la debutul pandemiei și întâia participare a secretarului de stat american Antony Blinken la o reuniune aliată.

Jens Stoltenberg a prezentat marți raportul anual de activitate al Alianței Nord-Atlantice pentru 2020, accentuând că într-un an dominat de pandemia COVID-19, prioritatea NATO a fost să contribuie la asigurarea faptului că criza din domeniul sănătății nu a devenit o criză de securitate., în același timp sprijinind răspunsul civil la pandemie. Înaltul oficial aliat a indicat că, în ciuda impactului economic al COVID-19, aliații NATO continuă să investească în apărare, aliații europeni și Canada sporindu-și cheltuielile de apărare în termeni reali cu 3,9% din 2019 până în 2020, reprezentând al șaselea an consecutiv de creștere a bugetelor militare.

Asemenea anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 59 de referiri la România, la contribuția țării noastre în NATO, inclusiv în contextul pandemiei și la măsurile luate de aliați pentru a asigura securitatea țării noastre.

Raportul de anul acesta (disponibil aici) plasează România pe locul al 8-lea în rândul țărilor aliate care alocă minim 2% din PIB pentru apărare, dintr-un total de 11 state membre.

Alocând 2% din PIB pentru cheltuieli militare, România rămâne în primii zece aliați NATO în ce privește procentul din bugetul Apărării investit pentru înzestrare militară. De asemenea, țara noastră se află pe locul al 15-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 23,1% din buget pentru înzestrare.

Raportul anual cuprinde și un sondaj privind percepția și susținerea publice față de NATO în țările aliate, România aflându-se, de asemenea, în top, 80% dintre români susținând că ar vota pentru rămânarea țării în NATO, iar 70% sunt de acord că NATO menține țara noastră în siguranță.