Mii de luptători Hamas și ai Jihadului Islamic au lansat, pe 7 octombrie 2023, cel mai sângeros atac terorist din istoria Israelului, soldat cu moartea a 1.200 de persoane, în vreme ce alte 251 au fost răpite. Israelul a răspuns lansând o campanie militară de o duritate fără precedent în Gaza.

Peste 67.000 de persoane, inclusiv 18.000 de copii, și-au pierdut viața până acum în enclava palestiniană, care a suferit distrugeri la scară largă și a fost aruncată într-o criză umanitară severă.

Războiul s-a extins imediat și în Liban, de unde Hezbollahul a lansat atacuri asupra Israelului. Miliția yemenită Houthi, aliat al Iranului ca și Hezbollahul, a lansat de asemenea tiruri asupra Israelului, care a răspuns cu bombardamente. În cele din urmă, chiar Iranul a fost atras în conflict și a suferit o înfrângere severă, la fel ca și Hezbollahul.

Israelul și-a atras numeroase critici internaționale pentru modul în care își desfășoară operațiunile în Gaza, iar Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru crime de război, pe numele premierului Benjamin Netanyahu și al fostului său ministru al apărării, Yoav Galant.

Pentru a presa Israelul, o serie de state occidentale între care Franța și Marea Britanie au decis să recunoască Palestina.

La toate acestea s-au adăugat presiunile interne cu proteste frecvente, organizate în special de familiile ostaticilor, nemulțumite că guvernul nu se concentrează pe eliberarea lor.

Ostaticii sunt în prim-planul negocierilor care se poartă în prezent în Egipt, unde se discută de asemenea despre încheierea ostilităților și livrările de ajutoare umanitare în Gaza.

Există însă în continuare puncte dificile de negociat, în special retragerea armatei israeliene, cerută de Hamas, și dezarmarea Hamas, cerută de Israel și Statele Unite.