Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se și România. Negocierile au fost deschise în anul 2000 și au durat până la finele anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor, scrie Calea Europeană.

Din partea României, cei care au semnat tratatul au fost președintele de la acel moment, Traian Băsescu, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, și negociatorul-șef cu Uniunea Europeană, Leonard Orban. Ceremonia de semnare a tratatului de aderare a avut la Luxemburg, țara care asigura la acel moment președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

”Pentru noi, calitatea de membru al Uniunii Europene va reprezenta îndeplinirea unui vis mai vechi de o jumătate de secol, de a depăși toate barierele și de a deveni parte a comunității europene de valori, prosperitate și securitate. Astăzi am semnat pentru viitorul nostru într-o Uniune bazată pe performanțe economice, dezvoltare durabilă, coeziune socială și economică. O Uniune fondată pe principiile libertății, democrației și statului de drept. O Uniune devotată practicării toleranței, justiției și solidarității. O Uniune angajată în dezvoltarea respectării demnității umane, libertății și drepturilor omului”, a menționat președintele României de la acea vreme, Traian Băsescu, după semnarea tratatului.

© Tom Wagner / eu2005.lu

România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană la 25 aprilie 2005, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfășurate la Abația de Neumunster din Luxemburg.

La 20 ani de la semnarea tratatului de aderare la UE, România a depășit importante borne ale parcursului său de integrare europeană, cea mai recentă fiind aderarea deplină la spațiul Schengen, la 1 ianuarie 2025, și depășirea pragului de 100 de miliarde de euro fonduri europene primite de țara noastră de la aderare și până în prezent, toate întâmplându-se într-un context în care discursurile extremiste pun sub semnul întrebării avantajele apartenenței României la Uniunea Europeană, în timp ce susținerea românilor pentru integrarea europeană și beneficiile apartenenței la UE sunt la un nivel de 89,7%.

Prima președinție la Consiliul UE

La 12 ani de la aderare, România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”. Anterior, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

©️ EU Council

România la 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare la UE: Peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene au intrat în țara noastră

De la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a beneficiat de 100 de miliarde de euro din fonduri europene între 2007 și 2025. Potrivit celei mai recente (31.01.2025) balanțe a fluxurilor financiare România – UE, realizată de Ministerul Finanțelor, România a contribuit cu 32,6 miliarde de euro la bugetul UE în 17 ani și a primit în schimb 100,6 miliarde de euro, rezultând o balanță financiară pozitivă de peste 67,7 miliarde de euro care au intrat în economia românească. 

România la 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare la UE: Furnizor și receptor de solidaritate europeană

În 2020, Uniunea Europeană, și implicit și România, s-au confruntat cu cea mai gravă criză de la înființarea sa, pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice fără precedent. În lupta și eforturile comune pentru combaterea efectelor acestei crize sanitare și economică, România beneficiază deja peste 1,5 miliarde de euro bani europeni pentru salvarea IMM-urilor, pentru șomajul tehnic al lucrătorilor și pentru achiziția de echipamente medicale de protecție.

De asemenea, măsuri precum flexibilizarea utilizării fondurilor europene pentru a face față efectelor acestei pandemii, suspendarea regulilor bugetare și înlesnirea procedurilor pentru acordarea de ajutoare de stat au fost adoptate de instituțiile UE în beneficiul statelor membre, ele fiind aprobate și în baza propunerilor României.

Ca dovadă a angajamentului său european, România a fost primul stat membru care găzduiește rezerva strategică medicală a Uniunii Europene care este deja utilizată în lupta împotriva epidemiei cu noul coronavirus. Totodată, în spiritul solidarității europene, România s-a numărat printre statele membre care au trimis echipe de medici și personal medical în sprijinul Italiei, țara din UE cea mai afectată de efectele îmbolnăvirilor cu COVID-19.

În același spirit, prin intermediul României, Uniunea Europeană a fost primul actor global care a trimis peste 200.000 de vaccin anti-COVID-19 către Republica Moldova, într-o dovadă a angajamentului Bucureștiului și Bruxellesului pentru parcursul european al acestei țări. Dozele donate fac parte din cota de țară care a revenit României în baza negocierilor făcute de Comisia Europeană cu giganții farmaceutici, milioane de doze de ser anti-COVID-19 fiind deja livrate și administrate în România pentru a pune capăt pandemiei.

© RO Vaccinare/ Facebook

2021, cel de-al doilea an pandemic, a fost anul în care România a resimțit din plin sprijinul și solidaritatea din partea Uniunii Europene. Nouă state membre au oferit asistență României prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, iar alte două state non-UE au venit în sprijinul României, confruntată cu o recrudescență a cazurilor de COVID-19. Cele 11 țări sunt: Austria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Slovacia, Ungaria, Serbia și Republica Moldova, iar sprijinul a constat în furnizarea de medicamente pentru tratament, concentratoare de oxigen, teste COVID-19, echipe de medici de specialitate trimise în România și preluarea de pacienți într-unele din țările menționate.

La începutul lui 2022, imediat după declanșarea de către Rusia a războiului împotriva Ucrainei, România a înființat pe teritoriul său un hub umanitar european și internațional, la Suceava, pentru preluarea și transferarea ajutorului umanitar pentru Ucraina.

România la 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare la UE: Doi români în funcții cheie, iar Bucureștiul găzduiește în premieră o structură europeană

În anul 2020, România a repurtat două succese diplomatice de maximă importanță la nivelul Uniunii Europene, după ce în 2019 Laura Codruța Kovesi a devenit primul procuror-șef din istoria UE. Mai întâi, în octombrie 2020, Cosmin Boiangiu, reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, a fost numit director executiv al Autorității Europene a Muncii. Ulterior, în decembrie 2020, Bucureștiul a obținut găzduirea viitorului Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice, România găzduind în premieră, pe teritoriul său, o structură europeană, conform unei decizii luate la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

România la 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare la UE: Un PIB triplat și creștere a venitului mediu net de 5 ori

Economia României, măsurată prin evoluția PIB-ului, a crescut de la 98 de miliarde de euro în 2006 (anterior aderării) la 286 de miliarde de euro în 2023. O triplare a PIB-ului țării în 17 ani, în timp ce venitul mediu net a crescut de aproape 5 ori de la momentul aderării, respectiv de la 900 lei (2007) la peste 4.500 lei (2023).

De asemenea, conform altui indicator economic, înainte de aderarea la UE, investițiile străine directe erau de aproximativ 48 miliarde de euro (2006). În 2023, România atrăsese peste 106 miliarde de euro din Germania, Franța, Italia, Austria, Olanda, SUA. 

România dispune în continuare de fonduri europene substanțiale pentru dezvoltare: un PNRR de 29,2 miliarde de euro, aflat însă în dificultate din cauza întârzierii reformelor, un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 care aduce 46 miliarde de euro pentru viitorul României (toate fondurile europene), reprezentând 2400 de euro pentru fiecare persoană.

În perioada 2021-2027, alocarea destinată României prin Politica Agricolă Comună este de aproximativ 20 de miliarde de euro, din care 13,3 miliarde de euro reprezintă plăți directe pentru fermieri, iar 6,7 miliarde de euro constituie finanțare pentru proiecte de dezvoltare regională. 

România la 20 de ani de la semnarea Tratatului de aderare la UE: Ancorarea R. Moldova pe calea aderării la UE, succesul MCV și, în cele din urmă, al Schengen.

2022 avea potențialul de a fi un excepțional pentru povestea de integrare europeană a României, în ciuda războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Cu eforturi politico-diplomatice intense, Bucureștiul a reușit să sprijine Republica Moldova în obținerea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană, după ce anterior a înființat alături de Berlin și Paris o platformă de sprijin pentru R. Moldova.

© Nicu Popescu/ Facebook

După semnalul politic al Germaniei și Franței privind susținerea aderării României la spațiul Schengen, Bucureștiul a intensificat și mai mult eforturile pentru obținerea acestui deziderat asumat și prin tratatul de aderare.

Pentru a depăși obiecțiile mai multor state, între care Olanda, România a reușit să finalizeze monitorizarea instituită tot prin tratatul de aderare la UE sub numele de “Mecanismul de Cooperare și Verificare”, Comisia Europeană recomandând în noiembrie 2022 ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar în calea aderării la spațiul Schengen.

Cu toate acestea, anul 2022 s-a încheiat cu un gust amar pentru țara noastră. Deși România a solicitat în premieră un vot privind aderarea la zona de liberă circulație în cadrul Consiliului JAI, veto-ul Austriei a împiedicat îndeplinirea acestui obiectiv.

Austria, refractară în 2022, când și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen, a acceptat în cele din urmă o aderare parțială a Bulgariei și României în martie, limitată la aeroporturi și la porturi maritime. Astfel, România și Bulgaria au aderat, la 31 martie 2024, la spațiul Schengen, însă numai cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime, conform unei decizii a Consiliului UE, luată la finalul anului 2023. Atunci s-a stabilit și că integrarea deplină, prin ridicarea controalelor și la frontierele terestre, necesita o decizie ulterioară.

Reuniți pe 12 decembrie 2024 la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria aderă pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime.

România la 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare la UE: Încrederea românilor în UE s-a prăbușit cu 25% de la momentul aderării. Doar 46% dintre români cred că apartenența la UE este un lucru bun, față de 62% media europeană

La nivelul percepțiilor sociale, 89.7% dintre români cred că este în interesul național ca România să rămână în UE și NATO, în timp ce 6.4% sunt de părerea contrarie.

Cifrele sunt cuprinse într-un sondaj INSCOP publicat recent, în plină campanie electorală, pentru alegeri prezidențiale, după scrutinul anulat de Curtea Constituțională la finalul anului 2024, o premieră într-o țară europeană cauzată de constatarea unui proces electoral viciat de eludarea cadrului legal și ingerințe. 

Totodată, șapte din zece români consideră că România beneficiază de statutul de membru al Uniunii Europene, iar 75% dintre cetățenii țării afirmă că statele membre ale UE ar trebui să acționeze mai unite pentru a face față provocărilor globale actuale, în ambele situații românii situându-se sub media Uniunii Europene, relevă datele celui mai recent Eurobarometru comandat de Parlamentul European și dat publicității luna trecută.