Scrutin tensionat la Orhei. Orașul care continuă să funcționeze în umbra rețelei Șor, relatează RFI Moldova. Duminica viitoare, locuitorii din Orhei își aleg primarul. Oficial, este un scrutin local anticipat, organizat după demisia Tatianei Cociu, edil văzut ca afiliat grupării lui Ilan Șor. În realitate, votul testează din nou capacitatea statului moldovean de a limita influența unei rețele politice care, deși partidul a fost interzis, continuă să funcționeze în teritoriu. Puține orașe din spațiul post-sovietic ilustrează mai clar cum poate fi construit un sistem politic local paralel cu statul decât Orheiul, comentează RFI. Publicația amintește că în 2015, Ilan Șor — deja vizat în dosarul „furtului miliardului” — câștigase alegerile pentru Primăria Orhei. Pentru o parte a electoratului, alegerea pare paradoxală: un politician asociat cu cel mai mare scandal bancar din istoria Republicii Moldova devine, peste noapte, unul dintre cei mai influenți lideri locali... După fuga lui Ilan Șor în Rusia și interzicerea formațiunii sale în 2023, structura politică din Orhei nu s-a dizolvat. Dimpotrivă, a continuat să funcționeze prin rețele locale de funcționari, consilieri, administratori și actori politici conectați informal la vechiul sistem. După Transnistria și autonomia găgăuză, Orheiul rămâne una dintre cele mai sensibile zone politice pentru viitorul Republicii Moldova. Nu prin statut juridic special, ci prin persistența unei rețele politice și administrative construite în jurul lui Ilan Șor. Scrutinul de duminică nu va decide doar cine conduce orașul. Va indica, mai degrabă, în ce măsură statul mai controlează efectiv un spațiu unde vechile structuri continuă să funcționeze — chiar și după dispariția formală a partidului care le-a creat, scrie RFI.

Ultimele convulsii ale regimului separatist de la Tiraspol, constată DW Moldova. Pretinsul guvern separatist de la Tiraspol nu mai are bani. Pseudo-premierul Transnistriei, Alexandr Rozenberg, a cerut oamenilor și mediului de afaceri să facă donații pentru achitarea pensiilor și salariilor. Administrația separatistă recunoaște că Transnistria se confruntă cu probleme economice majore, inclusiv cu scăderea producției industriale, nu mai reușește să adune venituri bugetare, fiind nevoită să creeze un fond social special pentru a colecta donații de la oameni și de la mediul de afaceri. Astfel, regimul speră că va reuși să achite măcar pensiile și salariile. Între timp, Chișinăul și UE au elaborat un calendar de reintegrare economică a Transnistriei în câmpul constituțional al Republicii Moldova. Săptămâna trecută, mecanismul de anulare a scutirilor fiscale pentru agenții economici din regiunea transnistreană, prin care era alimentat bugetul separatist în detrimentul Chișinăului, a fost promulgat de președinta Maia Sandu și publicat în „Monitorul Oficial”. Implementarea va începe în mai puțin de două luni, urmând ca regiunea separatistă să fie reintegrată complet în Republica Moldova până în 2030 – an asumat de Chișinău pentru aderarea la UE. În acest sens, UE a identificat o soluție și pentru evacuarea armatei ruse care staționează ilegal în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Soluția a fost exprimată pentru prima dată săptămâna trecută de către Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, în cadrul vizitei efectuate la Chișinău. Pe scurt: după încheierea războiului din Ucraina, UE va condiționa relaxarea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei inclusiv prin retragerea armatei ruse din Transnistria.

Tot despre Transnistria, Europa Liberă publică un interviu cu expertă Promo-LEX, despre copii pregătiți de război și 6 dolari pe an pentru medicamente per deținut. Militarizarea educației, propaganda împotriva R. Moldova și condițiile inumane din închisorile transnistrene sunt principalele constatări ale unui nou raport Promo-LEX. Experta Mihaela Șerpi explică, la Europa Liberă, cum regimul de la Tiraspol își menține controlul asupra populației. Ea atrage atenția că situația drepturilor omului în stânga Nistrului a degradat în ultimii ani: îndoctrinarea populației, cenzura și represiunile politice s-au intensificat, iar condițiile din închisori s-au agravat, din cauza crizei energetice și economice prin care trece regiunea. „Militarizarea și îndoctrinarea copiilor de la cele mai fragede vârste nu este un fenomen nou, pentru că regimul de la Tiraspol a înțeles încă de la începutul anilor ’90 că sistemul educațional poate fi folosit ca instrument de control politic și ideologic asupra populației. Dar observăm în ultimii ani, în special în contextul multiplelor crize care afectează regiunea, că îndoctrinarea copiilor este intensificată și sunt folosite mai multe practici, unele dintre care sunt atestate astăzi și în teritoriile temporar ocupate din Ucraina”, constată experta.

Modernizăm sau riscăm să ne rupem de cetățeni? Într-un editorial publicat de Anticorupție.md, jurnalistul Mădălin Necșuțu scrie despre reforma administrației publice locale. Republica Moldova are nevoie de această reformă nu pentru că o cere Bruxelles-ul, ci pentru că actualul model administrativ nu mai poate susține dezvoltarea țării. Aderarea la UE cere un stat funcțional până în ultima localitate, nu doar instituții centrale reformate. Miza este uriașă. Dacă reforma va fi făcută transparent, gradual și cu grijă față de comunități, ea poate deveni una dintre cele mai importante modernizări ale Republicii Moldova. Poate crea administrații locale mai puternice, servicii mai bune și o capacitate reală de a folosi oportunitățile europene. Dacă va fi făcută în grabă, politic sau fără garanții pentru cetățeni, ea poate produce efectul invers: neîncredere, rezistență locală și sentimentul că integrarea europeană înseamnă decizii impuse de sus. Adevărata întrebare nu este dacă Republica Moldova are nevoie de reforma administrației locale. Are. Întrebarea este dacă statul va reuși să o facă în așa fel încât cetățeanul să simtă că Europa vine mai aproape de el, nu că primăria, în plenitudinea funcțiilor sale, se îndepărtează de el.