Potrivit sursei citate, bărtrâna  a menționat că tatăl său este înmormântat peste Prut unde s-a refugiat. „Țara mea este România, acolo sunt frații noștri. De când mă știu pe lume acolo este Țara mea, ea este și aici, și acolo”, susține Maria Marinescu. 

De asemenea, ea își amintește de faptul că atunci când nemții au venit în sat, „nu au făcut rău la nimeni”. „În 1944, odată, când eram acasă, a bătut cineva la fereastră și i-a spus mamei să deschidă ușa din față. A intrat mai multă lume și au luat tot ce au vrut. Pe mine și pe mama ne-au pus la ungher la icoană și au împușcat de două ori în pod. Ei zic că ne-au eliberat astfel. (...) Nouă ne-au luat pământul și cu de-a sila m-au pus să merg la prășit, chiar dacă nu am intrat în colhoz. (...) Eu nu am fost niciodată în România, nici măcar la înmormântarea tatălui. Dar vreau să mai am câteva zile de trăit ca să văd Unirea, altceva nu vreau nimic. Mă rog seara și dimineața pentru Unire și îmi fac cruce de sănătatea la toată lumea”, mai scrie bătrâna. 

Menționăm că în acest an este marcat Anul Centenarului - 100 de ani de la Marea Unire, pe ambele maluri ale Prutului fiind organizate mai multe manifestări dedicate acestui eveniment.