În scrisoare, organizațiile semnatare amintesc despre faptul că avizul negativ a fost dat proiectului pe 13 aprilie, așa cum s-a întâmplat și în 2015, și în 2016. În avizele sale, Guvernul a invocat aspecte de neconcordanță juridică și lipsa resurselor financiare. ONG-urile reamintesc faptul că Guvernul trebuia în 2016 să ofere Parlamentului propuneri de modificare a respectivului cod privind organizarea, tipurile și modalitățile de finanțare a serviciilor de educație antepreșcolară.

Platforma pentru Egalitate de Gen și Coaliția Națională „Viața fără Violență în Familie” menționează că invocarea lipsei mijloacelor financiare în contextul în care autoritățile au identificat resurse suficiente pentru alte proiecte ambițioase, dar mai puțin relevante, denotă simpla lipsă de voință politică.

Semnatarii scrisorii solicită organizarea unei ședințe cu participarea premierului Pavel Filip și a ministrului educației, culturii și cercetării, Monica Babuc, pentru a discuta propunerile de modificare a Codului educației în vederea lărgirii accesului la servicii de creșă. Ministerului Educației, Culturii și Cercetării i se solicită ca, în cel mult 30 de zile, să finalizeze și să supună consultărilor publice propunerile de modificare a Codului educației în vederea sporirii accesului la servicii de creșă.

La fel, se solicită includerea aspectului cu privire la dezvoltarea și extinderea serviciilor de creșă ca și prioritate de importanță majoră în domeniul educației în Hotărârea de Guvern cu privire la aprobarea priorităților de politici sectoriale pentru perioada 2019-2021. Semnatarii solicită și elaborarea unui Program Național pentru extinderea Serviciilor de Creșă prin intermediul căruia autoritățile să-și asume o țintă de cel puțin 50% de acoperire cu servicii de creșă până în anul 2021. Programul ar urma să ofere posibilități de co-finanțare a autorităților locale interesate să dezvolte și să sporească asemenea servicii.

ONG-urile afirmă cu referire la datele Biroului Național de Statistică că, în 2016 doar 11,4% dintre copii de vârsta de până la trei ani beneficiau de acces la instituțiile de educație timpurie. Totodată, organizațiile susțin că lipsa serviciilor de creșă reprezintă un impediment în angajarea femeilor în câmpul muncii.