Supercomputerul numit Aurora este o reconfigurare a unui efort de dezvoltare anunțat inițial în 2015 și este programat a fi livrat la Argonne National Laboratory de lângă Chicago în 2021. Oficialii laboratorului prezic că va fi prima mașină americană care va atinge reperul de performanță „exascale”, depășind un cvintilion de operații pe secundă, potrivit HotNews.ro 

 

Aceasta reprezintă de șapte ori viteza celui mai performant sistem construit până acum, sau de 1.000 de ori mai repede decât primele sisteme „petascale”care au fost produse din 2008. Realizatorii speră că noile mașini vor permite cercetătorilor să obțină simulări mai corecte ale unor fenomene ca efectul medicamentelor, schimbările climei, funcționarea motoarelor pe combustie și a panourilor solare. 

 

Supercomputerele, care joacă un rol major în proiectarea armamentului și descifrarea codurilor, sunt de mult timp considerate un reper al competitivității naționale în știință și tehnologie. Statele Unite sunt în frunte de multe decenii, dar China a devenit un rival agresiv.Un sistem IBM numit Summit (are mărimea a două terenuri de tenis), construit pentru Oak Ridge National Laboratory din Tennessee, a recuperat anul trecut poziția nr. 1 în clasamentul bi-anual al celor mai performante 500 de sisteme din lume. Dar China conduce după un alt criteriu: deține 227 de sisteme din cele 500, față de cele 109 ale SUA. 

 

Aurora – care este proiectat să exploateze noile progrese în domeniul inteligenței artificiale, printre care tehnicile de „machine learning” promovate recent de Facebook sau Google – s-ar putea să nu spargă primul bariera vitezei. Jack Dongarra, om de știință în domeniu de la Universitatea Tennessee și care monitorizează dezvoltările globale, urmărește planurile pentru trei sisteme din China programate să fie livrate în 2020 cu performanță exascale. Dongarra a adăugat că Departamentul Energiei are în vedere ca după Aurora să aducă sisteme de clasă exascale la Oak Ridge National Laboratory și Lawrence Livermooe National Laboratory de lângă San Francisco. 

 

Vitezele supercomputerelor nu sunt de obicei mult discutate până când mașinile nu rulează testele standard de performanță. Dar mizele asociate trecerii la sisteme exascale au atras atenția. Secretarul pentru energie, Rick Perry, a anunțat anul trecut un plan de cheltuieli de până la 1,8 miliarde de dolari pentru două sau trei astfel de sisteme. Aurora, care depășește cu mult prețul de 200 de milioane de dolari al lui Summit, reprezintă un contract guvernamental record pentru Intel și un test al poziției de lider în supercomputere. Gigantul din Silicon Valley al procesoarelor le dotează pe cele mai multe. Dar cipurile acceleratoare adiționale sunt considerate esențiale pentru atingerea celor mai mari viteze, iar rivala Nvidia a clădit o afacere considerabilă adaptând pentru supercomputere cipuri utilizate inițial în jocurile video. 

 

Cray, un vechi producător de supercomputere, furnizează un proiect de sistem numit Shasta, precum și tehnologia de accelerare a fluxului de date în Aurora, a spus Peter J. Ungaro, CEO al companiei. Intel și Cray livrează și noul software destinat să facă supercomputerele avansate mai ușor de programat. „Vrem să facem „exascale computing” disponibil pentru oricine”, a spus Raja M. Koduri, vicepreședinte senior la Intel. Rick L. Stevens, director asociat de laborator la Argonne, a recunoscut că Aurora reprezintă un pariu în accesarea de noi tehnologii. „Trebuie să ne asumăm riscuri pentru a avansa la performanță maximă. Dacă nu vom face asta, nu vom fi în avanposturile tehnologiei”.