S-a estimat demult că temperaturile în creștere la nivel global ar putea într-o bună zi să transforme radical regiunea arctică și să determine creșterea nivelului oceanelor, care vor acoperi zonele de coastă. Noile cercetări arată însă că efectele sunt mult mai dăunătoare, influențând chiar rotația Pământului în jurul propriei axe.

Într-o lucrare publicată în revista științifică „Science Advances”, se arată că topirea masivă a calotei glaciare și redistribuția apelor pe suprafața Terrei forțează Polul Nord să se deplaseze spre est în direcția Europei continentale. Începând cu anul 2000, această mutație a avut loc cu o rată  de 10 centimetri pe an și de vină este, din nou, acțiunea umană.

„Ceea ce am demonstrat în acest studiu este că topirea calotei glaciare asociată cu evaporarea rezervelor de apă continentale determină o deplasare puternică a polului”, a declarat pentru National Geographic Surendra Adhikari, specialist NASA în știința Pământului.

În Univers, toate obiectele se învârt în jurul unei axe, de la galaxii până la asteroizi. Această axă se poate înclina, însă, dacă obiectul în cauză este influențat de forța gravitației sau de alte elemente, inclusiv de schimbarea distrubuției masei. Planeta Marte a cunoscut o situație de acest fel în urmă cu 3,5 miliarde de ani, atunci când o masivă erupție vulcanică a determinat înclinarea axei cu 20 de grade.

Terra experimentează în prezent o schimbare axială și ritmul acestei schimbări s-a accelerat foarte mult începând cu anul 2000. În același timp, oamenii de știință au stabilit că actuala rată de creștere a concentrației de carbon atmosferic este cea mai mare din ultimii 56 de milioane de ani și ea determină o imensă redistribuție a masei, pe măsură ce calota glaciară se topește. Cele două fenomene par a fi asociate și savanții de la NASA au creat simulări pe computer pentru a vedea dacă presupunerea lor este corectă.

Calota glaciară a Groenlandei a pierdut începând din 2003 circa 4 miliarde de tone de gheață, iar toată această masă imensă a ajuns în oceanul planetar.

Calota glaciară din vestul Antarcticii se topește cu o rată anuală de 136 miliarde de tone de gheață, iar cea din estul Antarcticii crește cu 82 de miliarde de tone. Diferența dintre cele două fenomene indică o topire anuală a 54 de miliarde de tone de gheață în zona Antarcticii, ceea ce va duce la o creștere a nivelului oceanelor cu circa 15 metri până în anul 2500.

Temperaturile tot mai ridicate determină însă și evaporarea unor rezerve de apă continentale, în special în zona ecuatorială, ceea ce duce la pierderea masei în zonele respective. Simulările computerizate analizate au relevat faptul că toate aceste elemente sunt cele care determină rata calculată de înclinare a axei Pământului. Cu alte cuvinte, Polul Nord s-a deplasat spre est cu aproape 1,6 metri începând din anul 2000 și mutația va continua.

Pe termen scurt, acest lucru nu va fi devastator, dar este un indiciu clar că schimbarea climei trebuie contracarată pentru că produce efecte ireversibile, care pot afecta comunitățile umane.