Pentru a păstra speranța privind limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, obiectivul ideal convenit prin Acordul de la Paris, emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse cu 7,6% pe an, în fiecare an, de anul viitor până în 2030, conform raportului anual al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Ceea ce înseamnă o reducere de 55% între 2018 și 2030.

În cazul oricărei întârzieri după 2020, ''obiectivul de 1,5 grade Celsius ar deveni rapid de neatins''.

În ceea ce privește limitarea încălzirii globale la +2 grade Celsius, emisiile ar trebui reduse cu 2,7% pe an, din 2020 până în 2030.

Aceste emisii, generate în special de utilizarea combustibililor fosili, au crescut cu 1,5% pe an în ultimii zece ani și nu există ''niciun semn de încetinire'', a subliniat UNEP notând noul record de 55,3 gigatone de CO2 în 2018.

Lumea este deja cu aproximativ 1 grad Celsius mai caldă în comparație cu era preindustrială, fenomen ce antrenează o înmulțire a dezastrelor climatice. Iar cu fiecare jumătate de grad în plus impactul schimbărilor climatice va fi mai grav.

Conform UNEP, dacă emisiile vor continua în ritmul actual, planeta s-ar putea încălzi cu între 3,4 și 3,9 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Și chiar dacă statele semnatare ale Acordului de la Paris își respectă angajamentele, mercurul din termometre va crește cu 3,2 grade Celsius.

ONU susține însă că este încă posibil ca încălzirea globală să fie limitată sub +2 grade Celsius și chiar sub +1,5 grade Celsius. Pentru aceasta, semnatarii Acordului de la Paris trebuie să-și multiplice cu 3 ambițiile pentru atingerea primului obiectiv și cu 5 pentru cel de-al doilea. Iar aceste angajamente trebuie să fie urmate de o acțiune imediată.

"Zece ani de procrastinare climatică ne-au adus acolo unde suntem", a declarat pentru AFP Inger Andersen, director UNEP.

Prețul inacțiunii

Această constatare ''sumbră'' transmite un mesaj clar cu câteva zile înainte de reuniunea asupra climei a ONU COP25, care va avea loc la Madrid la începutul lunii decembrie. ''Dacă nu luăm măsuri urgente acum (...), vom rata obiectivul de +1,5 grade Celsius'', a insistat Andersen.

Acordul de la Paris prevede o revizuire a angajamentelor statelor pentru COP26 de la Glasgow, la sfârșitul anului 2020, însă până în prezent doar 68 de țări s-au angajat să facă acest lucru, niciuna nefiind membră G20, notează AFP.

Unele dintre acestea, care reprezintă 78% din totalul de emisii la nivel global, sunt de asemenea arătate cu degetul de UNEP. În cazul în care China, UE sau India și-ar respecta angajamentele actuale privind reducerea emisiilor de CO2, cel puțin șapte membri, inclusiv Statele Unite sau Japonia, nu ar face-o.

ONU lansează câteva planuri de acțiune pentru ca țările G20 să își aducă contribuția la lupta împotriva schimbărilor climatice: interzicerea înființării unor noi centrale electrice pe cărbune în China, dezvoltarea masivă a unei rețele de transport public în India sau introducerea mașinilor noi cu emisii zero până în 2030 în Statele Unite.

Aceste schimbări radicale ale economiei nu pot fi realizate fără o schimbare profundă ''a valorilor, normelor și culturii consumatorilor'', subliniază raportul. O tranziție la scară largă care va întâmpina, fără îndoială, ''obstacole și provocări economice, politice și tehnice'' și care va trebui să fie însoțită de măsuri sociale pentru ''a evita excluderea și rezistența la schimbare''.

De asemenea, eforturile vor implica investiții masive. De exemplu, într-un scenariu de +1,5 grade Celsius, UNEP evocă în sectorul energetic investiții de 1.600 - 3.800 miliarde de dolari pe an între 2020 și 2050.

Iar dacă aceste costuri financiare sau sociale ale acestei tranziții pot părea faraonice, tergiversarea va fi și mai gravă - ''fiecare an de întârziere începând din 2020 va necesita reduceri mai rapide ale emisiilor, ceea ce va deveni din ce în ce mai costisitor, improbabil și dificil'' , a insistat UNEP.

Dovada: dacă omenirea ar fi început să acționeze serios din anul 2010 emisiile ar fi trebuit reduse cu doar 0,7% pe an pentru +2 grade Celsius și cu 3,3% pe an pentru +1,5 grade Celsius.

Însă pentru John Ferguson, analist la Economist Intelligence Unit, probabil că este deja prea târziu din cauza decalajelor dintre promisiunile statelor și ceea ce se întâmplă în realitate. ''Acest decalaj explică pesimismul meu asupra faptului că nu putem limita încălzirea la +1,5 grade Celsius'', a declarat el.

ONU a avertizat luni că principalele gaze cu efect de seră care determină încălzirea globală au atins noi recorduri în anul 2018, nefiind observat ''niciun semn de încetinire''. ''Nu există niciun semn de încetinire, și cu atât mai puțin de diminuare, a concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă, în ciuda tuturor angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris privind clima'', a subliniat secretarul general al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), Petteri Taalas, cu ocazia publicării buletinului anual privind concentrațiile de gaze cu efect de seră.

Acest raport nu ia în calcul cantitățile de gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă, ci pe cele care se mențin, având în vedere că oceanele absorb aproximativ un sfert din emisiile totale, la fel ca și biosfera, care include pădurile.

Potrivit oamenilor de știință, dioxidul de carbon (CO2), care este asociat cu activitățile umane și constituie principalul gaz cu efect de seră care persistă în atmosferă, a înregistrat un nou record al concentrațiilor în 2018, cu 407,8 părți pe milion (ppm), respectiv cu 147% peste nivelul preindustrial din 1750.

Îngrijorarea OMM este cu atât mai mare cu cât creșterea anuală a concentrației de CO2, care persistă timp de secole în atmosferă și chiar mai mult în oceane, a fost superioară ratei medii de creștere în ultimii 10 ani. Conform observațiilor cercetătorilor, concentrațiile de metan (CH4), al doilea cel mai important dintre gazele cu efect de seră persistente și protoxidul de azot (N2O), au crescut, de asemenea, mai mult decât media anuală din ultimul deceniu.

Sursa:Agerpres