Astfel, campaniile trebuie să facă referire la: 

- folosirea identităților false - în aceste cazuri, infractorii contactează (personal, prin e-mail sau telefon) cu intenția de a obține informații bancare personale sau numerar. În unele cazuri, infractorii se prezintă în calitate de lucrători medicali și pretind că o rudă este bolnavă și necesită plata pentru tratament;
- falsificarea, inclusiv a bunurilor esențiale (cum ar fi consumabile medicale și medicamente) - având în vedere cererea mare, există o creștere semnificativă a procurărilor efectuate on-line care implică livrări de echipamente de protecție personală și produse farmaceutice. În astfel de cazuri, suspecții susțin că sunt angajați ai unor întreprinderi, organizații de caritate și/sau organizații internaționale care oferă măști, teste și alte produse și solicită informații despre cardul bancar pentru plată sau taxa de expediere, dar nu livrează mărfurile. În unele cazuri, victimelor li s-a solicitat să plătească în avans prin virament bancar și apoi au fost direcționați să colecteze bunurile din diverse locații inexistente. În escrocherii similare, mărfurile sunt livrate consumatorului, dar sunt contrafăcute sau ineficiente;
- obținerea de fonduri pentru organizații de caritate false - organizațiile internaționale au evidențiat o creștere a fraudelor în procesul de colectare a fondurilor. În astfel de cazuri, infractorii care se prezintă în calitate de reprezentanți ai organizațiilor internaționale sau a organizațiilor de caritate transmit e-mail-uri prin care solicită donații în cadrul campaniilor de colectare a fondurilor legate de COVID-19. Ulterior, de la destinatarii acestor e-mail-uri sunt solicitate informații despre cardul bancar sau efectuarea plăților prin transfer către alt cont bancar;
- comercializarea, producerea, păstrarea în stoc, importul, exportul, asigurarea, plasarea pe piață fără autorizare, fără certificare și corespundere tehnică a produselor sau a echipamentului medical.