Valentin Mândâcanu este autorul eseului „Veșmântul ființei noastre”, publicat în revista „Nistru” în aprilie 1988, care a declanșat Mișcarea de Eliberare Națională din Basarabia, devenind astfel un simbol al acestei Mișcări, scrie sursa citată.

S-a născut pe 27 iulie 1930, în comuna Mihăileni, județul Bălți, astăzi raionul Râșcani. Fiul lui Roman Mândâcanu, directorul școlii unde a învățat lingvistul de notorietate mondială Eugen Coșeriu, absolvește trei clase la Liceul „Ion Creangă” din Bălți, după care, în 1944, se refugiază cu părinții peste Prut, la Craiova. După absolvirea Institutului Pedagogic din Chișinău (1955), devine profesor la Școala Pedagogică din Călărași. În 1966 este angajat redactor-stilizator la revista „Moldova”.

A debutat editorial cu volumul „Exprimarea corectă” (1967). Mai târziu a activat în calitate de traducător la Agenția Telegrafică a Moldovei (ATEM), astăzi Agenția Informațională de Stat MOLDPRES, apoi, în cea de colaborator la „Enciclopedia sovietică moldovenească” (1979), de unde a fost concediat, fiind învinuit de „românizarea” limbii.

Specialiștii în materie afirmă că volumul său „Cuvântul potrivit la locul potrivit” (1979, 1987) s-a dovedit extrem de oportun în munca de promovare și cultivare a limbii române în R. Moldova. A mai editat cărțile „Între acasă și acasă” (2000) și „Spărturi în gheața tăcerii” (2008).

În 2010, Valentin Mândâcanu a fost decorat cu „Ordinul Republicii”, pentru merite deosebite în afirmarea adevărului științific și a valorilor spirituale naționale și pentru activitate literară și publicistică prodigioasă.

În calitatea sa de deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, a votat Declarația de Independență a acestei țări.

Valentin Mândâcanu s-a stins din viață la 29 octombrie 2012, la vârsta de 82 de ani.