La Panorama, ne-am nimerit care mai de care cu gusturi diferite, așa că atunci când am finalizat lista de recomandări de filme, fiecare avea cel puțin două nevăzute dintre alegerile colegilor de redacție. De la drame britanice cusute cu celebrul lor umor negru, la periple prin tumultul epocii de aur de la Hollywood și până la thrillere bizare coreene, sigur vei găsi ceva care să te atragă. Pentru că știm cu toții cât de frustrant poate fi să te tot fâțâi printre zecile de recomandări Netflix, HBO Go, Amazon sau Mubi.

Dacă vreți să întoarceți favoarea, așteptăm și noi recomandări, pe care ni le puteți lăsa pe e-mail sau într-un mesaj, pe pagina noastră de Facebook, iar noi le vom da mai departe.

The Banshees of Inisherin (2022)

Britanicul Martin McDonagh scoate un film cam la 4-5 ani. A pornit cu magistralul In Bruges și de atunci nu m-a dezamăgit niciodată, cu umorul său special și cu atenția meticuloasă cu care își scrie singur scenele, dialogurile și personajele. „Spiritele din Inisherin” nu e un film tocmai lejer, de vară.

Dar povestea prieteniei distructive dintre doi bărbați (Colin Farrell, care joacă un tăntălău adorabil de sincer și periculos de insistent, și Brendan Gleeson, care joacă un ursuz bătrân și sătul de viață, dispus să facă orice pentru a fi lăsat în pace) de pe pustia insulă irlandeză Inisherin este o mică capodoperă. O să râzi dacă îți place umorul negru și de situație, o să fii șocat pe alocuri dacă nu-ți plac degetele tăiate și sângele.

Și poate o să te întrebi lucruri despre viață și oameni. Nasol, e vară, știu, dar accentul irlandez gros poate îți va destupa pofta de o bere neagră sau un whiskey arzător, care să compenseze. Dacă vrei acțiune, suspans și „cliffhangers” de Hollywood, s-ar putea să nu fie filmul pentru tine. Pentru mine, au fost suficiente să mă convingă garanția calității lui McDonagh și semnalul (pozitiv, din experiența mea) că nu a luat niciun Oscar, deși a avut 9 nominalizări. (Andrei Luca Popescu)

Forgotten (2017)

E un film coreean la care trebuie neapărat să te uiți, dacă vrei să fii surprins constant pe parcurs și într-un mare fel la final. De altfel, asta a fost și intenția declarată a regizorului și scenaristului Hang-jun Jang: și-a dorit să facă un film al cărui final să fie foarte dificil, dacă nu imposibil de intuit. Și i-a ieșit.

Forgotten spune povestea lui Jin-seok, un tânăr al cărui frate mai mare este răpit, lipsind timp de 19 zile, pentru ca apoi să revină acasă, însă cu un comportament schimbat. Așa că mezinul familiei începe să caute adevărul din spatele aceste dispariții, într-un periplu de nici două ore, care începe ca un horror și sfârșește într-un thriller care te ține într-un suspans cum puține filme reușesc să creeze. (Dana Mischie)

See how they run (2022)

Are un umor britanic fără cusur și o mai are și pe Saoirse Ronan în rolul unei tinere polițiste (Constable Stalker), care nici nu știi când se preface că e naivă și când folosește felul în care e subestimată în avantajul ei. Șeful ei e un detectiv alcoolic și împreună trebuie să dea de cap unei crime produse într-o companie de teatru din Londra anilor ‘50. Joacă și Adrien Brody, iar partenerul polițistei Stalker este Sam Rockwell (Inspector Stoppard).

Ce a ieșit e un „Poirot” mai amuzant și dinamic. Ca orice film cu detectivi, „See how they run” are în scenariu și niște surprize și răsturnări de situație, cât să te țină în priză până la capăt. (Alina Mărculescu-Matiș)

Akeelah and the Bee (2006)

Filmul o are în centru pe Akeelah Anderson, o adolescentă de 11 ani care trăiește împreună cu mama și frații ei într-un cartier mărginaș, situat în sudul orașului Los Angeles. Nevoită să participe la o competiție de silabisit cuvinte (spelling contest), pentru a nu fi dată afară de la școală, Akeelah inițial nici nu vrea să audă de așa ceva. Nu doar că reușește să câștige competiția locală dar trece mai departe, în etapa regională. 

Descoperă aici că este vorba de multă muncă și dăruire, pentru a putea ajunge și mai sus în competiție dar, mai ales, pentru a-i putea depăși pe ceilalți copii care au susținere de toate felurile din partea părinților, spre deosebire de ea. Spre norocul ei, talentul adolescentei îi atrage atenția profesorului Joshua Larabee, care decide să o ajute, devenind astfel viitorul său mentor, într-o relație cu urcușuri și coborâșuri. 

Akeelah and the Bee este o poveste duioasă despre ambiție, încredere, dezamăgire și, nu în ultimul rând, camaraderie și speranță. O drama emoționantă, presărată pe alocuri cu momente comice, care te face să-i fii alături personajului principal pe întreaga durată a filmului. (Claudia Spridon-Drăgodan)

Judy (2019)

Nu este un film despre copilul-minune al Hollywoodului anilor ’30, care a cucerit o lume întreagă cu interpretarea ei din „Vrăjitorul din Oz” (1939), ci vedem, mai degrabă ultimele ei concerte, de la finalul anilor ’60. Judy Garland, copilul care a apărut pentru prima dată pe scenă de la vârsta de doi ani, care a lucrat neobosit timp de patru decenii, este acum un adult cu voce fragilă, probleme de sănătate și multiple dependențe. Dar mai ales este o mamă care încearcă din răsputeri să găsească soluții pentru a sta mai mult cu copiii ei. 

O vedem pe Garland cum se pregătește pentru turneul ei sold-out din Londra, din 1968, care îi sunt interacțiunile cu ceilalți muzicieni și cum îl cunoaște pe cel care avea să îi devină cel de-al cincilea soț. Dar mai ales îi cunoaștem vulnerabilitățile uneia dintre legendele Hollywoodului. 

„Judy” este un film care merită văzut și pentru că Judy Garland este magistral interpretată de Renée Zellweger. Două ore pe zi a petrecut actrița încercând să semene cât mai bine cu legenda de la Hollywood. O transformare care, în cele din urmă, i-a adus și un Oscar în 2020, pentru cea mai bună actriță în rol principal. (Cristina Dobreanu)

Aftersun (2022) 

Povestea e, aparent, simplă: Sophie își aduce aminte de o vacanță petrecută alături de tatăl ei, acum 20 de ani. Numai că asta e doar suprafața. Ceea ce par să fie doar niște amintiri dintr-o copilărie fericită se transformă într-un proces de reflecție pentru Sophie, care încearcă să îl înțeleagă mai bine pe tatăl ei și demonii cu care el se lupta, departe de ochii lumii. (Vlad Dumitrescu)