*

Acordul de împrumut cu Rusia, declarat neconstituțional

După o ședință-maraton care a durat mai bine de 11 ore, în cursul zilei de joi, 7 mai, Curtea Constituțională (CCM) a declarat neconstituțional acordul de împrumut cu Federația Rusă în valoare de 200 de mil. de euro aprobat de majoritatea parlamentară PD-PSRM, la 23 aprilie. Totodată, curtea a declarat neconforme și două hotărâri de guvern privind inițierea negocierilor și aprobarea proiectului de lege pentru ratificarea acordului, precum și legea de ratificare a documentului adoptată de Parlament. Judecătorii Curții au audiat trei sesizări depuse de deputați ai opoziției de la PAS, Platforma DA și Grupul Pro-Moldova care au reclamat mai multe încălcări în procesul de negociere a Acordului de împrumut cu Federația Rusă și prevederi care au stârnit îngrijorarea că ar  permite îndatorarea excesivă a Rep. Moldova prin includerea în datoria de stat a restanțelor unor agenți economici. Eu s-au referit la riscul ca restanța regiunii transnistrene de 6,5 miliarde de dolari la gazul livrat de Rusia să fie inclusă în datoria Rep. Moldova.

**

Reacțiile guvernării și opoziției la decizia Curții Constituționale

Președintele Igor Dodon și Partidul Socialiștilor au criticat decizia CCM de a anula acordul pentru creditul rusesc, acuzând instituția că ar fi devenit politizată în urma schimbărilor din ultima vreme. Totodată, Igor Dodon, i-a amenințat pe liderii de la PAS, Platforma DA și Grupul Pro-Moldova care au inițiat procedura de contestare la CCM a acordului de împrumut că „urmează să răspundă în fața cetățenilor. Premierul Ion Chicu a spus că decizia este obligatorie spre executare, la fel ca și finanțarea cheltuielilor prevăzute în legea bugetului de stat. El a precizat că Guvernul va identifica sursele necesare pentru acoperirea găurii bugetare provocate de această decizie. Pe de altă parte, reprezentanții opoziției au salutat decizia judecătorilor constituționali subliniind că aceasta a fost aprobată în condițiile unor presiuni fără precedent. Președinta PAS Maia Sandu consideră că prin decizia sa, CCM le-a dat peste obraz guvernanților actuali. Ziua ZERO pentru întreaga justiție din Rep. Moldova, a comentat și liderul Platformei DA, Andrei Năstase. Liderul grupului „Pro Moldova” Andrian Candu susține că opoziția a reușit să oprească fărădelegile guvernării.

**

Alegerile legislative anticipate pot să aibă loc pe liste de partid, după august 2020

Tot joi, 7 mai, Curtea Constituțională a decis că alegerile legislative anticipate pot avea loc în baza sistemului de vot pe liste de partid, însă doar după un an de la modificarea cadrului legal, adică după 15 august 2020. Curtea precizează că prevederile în vigoare nu interzic desfășurarea alegerilor anticipate potrivit regulilor altui sistem electoral decât cel aplicat în cadrul alegerilor ordinare, dacă este respectată regula publicării normelor noi cu cel puțin un an înainte de data alegerilor. Sesizarea a fost depusă în octombrie anul trecut de doi deputați de la Blocul ACUM și unul de la PSRM. În august 2019, majoritatea PSRM-ACUM a decis anularea sistemului mixt de vot aplicat la ultimele alegeri parlamentare și revenirea la sistemul electoral proporțional.

**

Situație tensionată în fracțiunea PD din Parlament

Situația din Partidul Democrat, în particular din interiorul fracțiunii parlamentare a formațiunii, a devenit de-a dreptul explozivă săptămâna aceasta. Vineri, 8 mai, nu mai puțin de patru deputați democrați – Oleg Sîrbu, Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Elena Bacalu – au anunțat că părăsesc Partidul Democrat. Unii dintre ei au precizat că aderă la grupul Pro-Moldova sau la blocul anti-guvernamental anunțat de Andrian Candu în aceeași zi. La acest apel a răspuns imediat fracțiunea Partidului Șor, însă PAS și PPDA n-au manifestat interes pentru această inițiativă precizând că nu pot fi uitate legăturile sale cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc. Actualul lider al PD, Pavel Filip, a comentat că la apel au reacționat două structuri teritoriale ale Partidului Șor, cele din Miami și Tel-Aviv. Până atunci, însă, luni, 4 mai, a avut loc ședința fracțiunii care a durat aproape șapte ore. După ședință, Pavel Filip a recunoscut că sunt neînțelegeri în interiorul fracțiunii.

**

Autoritățile cred că starea de urgență poate fi ridicată după 15 mai

Starea de urgență instituită pentru două luni în Rep. Moldova și care expiră la 15 mai, cel mai probabil, nu va fi prelungită, însă unele restricții, inclusiv cele care vizează libertatea întrunirilor, vor rămâne a declarat luni, 4 mai, premierul Ion Chicu. Șeful executivului a făcut referire la situația din alte state care mențin regimuri speciale, menționând că rămân în vigoare anumite limitări, referindu-se în acest sens la libertatea întrunirilor. Unele măsuri sunt exagerate, inclusiv  interzicerea întrunirilor, consideră experții. Astfel, se creează impresia că autoritățile se folosesc de pandemie pentru a limita unele drepturi, a comentat pentru Radio Chișinău consilierul juridic al Centrului de resurse Juridice, Ion Guzun.

**

Ajutoarele medicale din România de 3,5 mil. de euro au fost aduse la Chișinău

România a adus joi, 7 mai, la Chișinău 20 de camioane pline cu echipamente de protecție anti-COVID și medicamente necesare pentru combaterea virusului în valoare de 3,5 milioane de euro.  De la vama Leușeni, convoiul cu cele 20 de camioane a fost salutat pe parcursul drumului de oameni care purtând în mâini drapele tricolore au exprimat recunoștință statului român pentru sprijinul oferit Rep. Moldova. Ceremonia de prezentare a ajutoarelor a avut loc la intrarea în Chișinău, sub podul de la Telecentru, în prezența miniștrilor sănătății și internelor de la București, Nelu Tătaru și Marcel Vela, precum și a premierului moldovean Ion Chicu, acesta din urmă fiind huiduit de mulțimea adunată. Reprezentanți ai opoziție și ai partidelor unioniste au criticat guvernarea pentru faptul că ceremonia respectivă a fost organizată sub pod și nu în centrul Capitalei. Prezent la ceremonia de donare a unui prim lot de ajutor la Institutul de medicină urgentă șeful statului Igor Dodon a evitat să dea un răspuns la întrebarea jurnaliștilor și a declarat că nu știa că s-ar fi cerut ca ceremonia să aibă loc în Piața Marii Adunări Naționale.