*

Procurorii n-au putut stabili ce se afla în faimosul ”kuliok”

Procuratura Generală a anunțat miercuri, 24 iunie, că a decis să claseze cauza penală legată de imaginile video în care președintele Igor Dodon ar fi primit o pungă neagră de la fostul lider democrat Vlad Plahotniuc în care se prezumă că erau bani. Procurorii au comunicat că din lipsa elementelor infracțiunii s-a decis neînceperea urmăririi penale în cauza inițiată în urma unui denunț depus de liderul Platformei Demnitate și Adevăr Andrei Năstase și a unei adresări a deputatului Platformei DA Iurie Reniță, cel care a făcut publice imaginile respective. Andrei Năstase, care a figurat ca denunțător în așa-zisa cauză penală „Sacoșa”, a declarat joi, 25 iunie, în cadrul unei conferințe de presă că va contesta decizia Procuraturii. În aceeași zi, Partidul Acțiune și Solidaritate a organizat un protest la Procuratură față de refuzul instituției de a investiga cazul.

**

Vladimir Țurcan contestă demiterea sa de la șefia Curții Constituționale

Fostul președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan, a contestat la o instanță de drept comun din Chișinău demiterea și înlocuirea sa la șefia Curții cu Domnica Manole. Mai mult, după cum a declarat luni seara, în cadrul unei emisiuni de la o televiziune privată, liderul formațiunii Partidul Nostru Renato Usatâi, fostul deputat socialist și apropiat al lui Igor Dodon, ar urma să revină curând în funcția deținută din august anul trecut și până în aprilie anul curent, poate chiar pe parcursul acestei săptămâni. Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco a depus marți, 23 iunie, o sesizare la Curtea Constituțională în care solicită clarificări dacă un fost președinte al Curții poate contesta  o decizie a instanței de jurisdicție constituțională. Nicio instanță de judecată nu poate să anuleze o hotărâre, decizie sau un act al Curții Constituționale, susțin unii experții în drept constituțional.

**

DA insistă pe lângă PAS să susțină demersul său pentru demiterea Guvernului

Platforma Demnitate și Adevăr și-a reiterat săptămâna aceasta apelul către formațiunile parlamentare de opoziție să demită cât mai repede cabinetul Chicu. Liderii Platformei DA au declarat marți, 23 iunie, în cadrul unei conferințe de presă că alegerile anticipate nu pot fi declanșate, după cum propune PAS, prin demisia benevolă a lui Igor Dodon, ci doar prin demiterea actualului guvern și încercările repetate și nereușite de a forma un nou executiv. În același timp, liderii Platformei și-au criticat voalat foștii colegi din Blocul Acum că nu doresc să susțină în momentul de față demiterea Guvernului Chicu în condițiile în care președinta PAS Maia Sandu a lăsat de înțeles că trebuie identificate întâi de toate cele 51 de voturi necesare pentru instalarea unui nou executiv. Totodată, Platforma DA a propus un set de măsuri ce ar urma să fie aplicate pe termen scurt dacă va fi format un Guvern asumat de această formațiune.

**

Sesizare la CCM privind desemnarea candidatului la funcția de premier

Între timp, Deputatul Platformei Demnitate și Adevăr Igor Munteanu a sesizat Curtea Constituțională în privința clarificări unor proceduri legate de desemnarea candidatului la funcția de premier. Deputatul cere clarificări dacă președintele este sau nu obligat să desemneze un candidat la acest post propus de majoritatea parlamentară și dacă refuzul șefului statului poate atrage constatarea stării de incompatibilitate temporară a acestuia de a-și exercita atribuțiile. Igor Munteanu mai solicită Curții să spună dacă persoana care asigură interimatul funcției de președinte este obligată să desemneze candidatul propus la funcția de premier. Igor Munteanu a depus sesizarea în contextul discuțiilor, tot mai dese din ultima vreme, despre posibilitatea instalării unui nou Guvern, iar președintele Igor Dodon a dat de înțeles că va refuza desemnarea unui candidat la funcția de premier propus de opoziție.

**

Igor Dodon, la parada de la Moscova

Președintele Igor Dodon a participat miercuri, 24 iunie, la parada militară de la Moscova organizată de Rusia cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. De asemenea, el a avut o scurtă întrevedere cu președintele rus Vladimir Putin, dar a stat mai mult de vorbă cu reprezentantul Kremlinului pentru relația cu Rep. Moldova, Dmitri Kozak. Vineri, 26 iuie, în cadrul unei noi ediții de adresări online către cetățeni, Igor Dodon s-a referit la bilanțul vizitei sale în Federația Rusă. El a spus că vor fi reluate discuțiile cu partea rusă pentru negocierea acordului privind creditul de 200 de mil. de euro anulat anterior de Curtea Constituțională. Participarea lui Igor Dodon la parada militară de la Moscova arată că actuala conducere a Rep. Moldova promovează ideologiile de stat ale Federației Ruse, sunt de părere unii experți. În plină pandemie, această paradă nu  doar că aduce riscuri pentru militarii moldoveni prezenți la respectivul eveniment, dar mai arată, încă o dată, că Rep. Moldova este în izolare internațională.

**

Analiză ADEPT despre evoluția COVID-19 în statele din regiune, inclusiv Rep. Moldova Republica Moldova a depășit săptămâna aceasta pragul de 15 mii de infectări cu noul coronavirus după ce a raportat miercuri, 23 iunie, peste 360 de noi îmbolnăviri. Spre deosebire de situația din alte țări din regiune, în Rep. Moldova trendul ascendent de contaminări cu Covid-19 se menține, potrivit unei analize realizate de experții Asociației ADEPT. Rep. Moldova și Ucraina nu au reușit să schimbe caracterul ascendent al contaminării în unul descendent, așa cum s-a întâmplat în Estonia, Georgia, Croația, Bulgaria sau România.  Principala concluzie este că numărul de persoane infectate a crescut din cauza reluării unor activități economice și nivelului insuficient de respectare a cerințelor de distanțare socială. Spre deosebire de țările din Europa Centrală și de Sud-Est, unde au avut loc testări masive ale populației, în Rep. Moldova numărul testelor la 1000 de locuitori este printre cel mai mic din regiune, se mai arată în nota analitică.

**

30 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate

Săptămâna aceasta s-au împlinit 30 de ani de la adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova. Declarația a fost adoptată la 23 iunie 1990, în contextul în care tot spațiul sovietic fusese marcat de o ”paradă a suveranităților” fostelor republici unionale. Potrivit istoricilor, acesta a fost un pas important, chiar decisiv pentru declarația de independență a Rep. Moldova din 1991. Remarcând importanța documentului, istoricul Ion Negrei a menționat că aceasta a fost prima victorie importantă a forțelor democratice în lupta de renaștere și eliberare națională, deoarece suveranitatea R.S.S. Moldovenești era unica și necesara condiție a existenței statalității Rep. Moldova. Totodată, într-un aviz la Declarației a fost dată și o apreciere juridico-politică a Tratatului sovieto-german de neagresiune și a protocolului adițional secret, numit și pactul Ribbentrop-Molotov, susține Ion Negrei.