*

Maia Sandu, întâlniri cu lideri europeni de top, în cadrul vizitei la Bruxelles

Președinta Maia Sandu a mers săptămâna aceasta într-o vizită oficială la Bruxelles în încercarea de a relansa relațiile cu partenerii europeni deteriorate de precedentele guvernări. Timp de două zile, pe 18 și 19 ianuarie, Maia Sandu a avut întrevederi cu cei mai importanți oficiali europeni: președintele Consiliului European Charles Michel, șefa Comisiei Europene Ursula Von der Leyen, șeful diplomației europene Josep Borell și cu președintele Parlamentului european David Sassoli. Ea a primit asigurări de la aceștia că beneficiază de sprijinul UE în promovarea și implementarea reformelor necesare pentru consolidarea democrației. Subiectele discutate s-au referit și la ajutorul pe care îl așteaptă Chișinăul în combaterea pandemiei de COVID-19. Maia Sandu și-a prezentat miercuri, 20 ianuarie, într-un briefing, rezultatele vizitei, subliniind că Rep. Moldova are o deschidere enormă în Uniunea Europeană, dar că blocul comunitar are nevoie de un partener de încredere la Chișinău. Maia Sandu a lăsat de înțeles că fondurile europene de care are nevoie acum Rep. Moldova nu vor fi deblocate dacă nu vor fi schimbări la nivelul puterii executive astfel încât să existe o guvernare responsabilă cu care Bruxelles să poate dialoga.

**

Decizia Curții Constituționale: Parlamentul nu se poate autodizolva

Curtea Constituțională a decis luni că Parlamentul nu se poate autodizolva după cum au propus deputații PAS și că singurele variante de a se ajunge la anticipate sunt cele prevăzute în Constituție – nevotarea legilor timp de trei luni și imposibilitatea învestirii unui nou guvern. După hotărârea Curții, președinta Maia Sandu este obligată să propună un candidat la funcția de premier, menționează experții constituționaliști. În același timp, analiștii politici consideră că cea mai bună soluție pentru Maia Sandu ar fi să propună un Guvern profesionist, chiar dacă este puțin probabil ca reformele pe care le va iniția vor găsi sprijin în Parlament. Prin hotărârea de a respinge sesizarea deputaților PAS, Curtea Constituțională a confirmat că nu există alte căi de a se ajunge la alegeri anticipate, decât cele stabilite în articolul 85 din Constituție, a comentat pentru Radio Chișinău fostul judecător la Curte, Nicolae Osmochescu. Mingea rămâne pe terenul Maiei Sandu, care este obligată să desemneze, de cel puțin două ori, candidați la funcția de premier, potrivit expertului.

**

Prima ședință a Guvernului interimar

Guvernul în exercițiu s-a întrunit miercuri în prima sa ședință din acest an la care premierul interimar a avut câteva declarații de făcut în legătură cu mandatul actualului executiv. Aureliu Ciocoi a spus că un guvern interimar nu poate face miracole dar are misiunea de a nu lăsa lucrurile să degradeze până la învestirea unui nou cabinet. El a declarat că guvernul interimar va face tot ce este posibil pentru a menține situația sub control până la formarea noului Guvern și și-a îndemnat colegii să nu facă politică. Amintim că Guvernul a demisionat la 23 decembrie, iar ulterior, premierul Ion Chicu și miniștrii de la Economie, Finanțe și Sănătate au refuzat să exercite interimatul funcțiilor până la învestirea unui nou guvern. Președinta Maia Sandu l-a numit pe Aureliu Ciocoi în calitate de premier interimar, după ce Ion Chicu o desemnase în această postură pe vicepremierul pentru reintegrare Olga Cebotari.

**

Legea privind funcționarea limbilor, declarată neconstituțională

Curtea Constituțională a declarat joi, 21 ianuarie, drept neconstituțională legea privind funcționarea limbilor în Republica Moldova, adoptată de majoritatea PSRM-Șor în decembrie anul trecut, care prevede un statut special pentru limba rusă. Potrivit magistraților constituționali, prin tratamentul preferențial acordat limbii ruse sunt discriminate limbile altor minorități etnice din Rep. Moldova precum cea ucraineană, găgăuză sau bulgară. Președinta Curții Domnica Manole a invocat și datele statistice ale recensământului populației din 2014 privind structura populației în funcție de limba maternă. Astfel, limba română numită de unii și moldovenească este limba maternă pentru 77,86% din populație, în timp ce rusa – pentru 9,39%, găgăuza – 4,08%, ucraineana – 3,82%, iar bulgara – 1,48 la sută. Sesizarea de verificare a constituționalității legii privind funcționarea limbilor a fost depusă de către deputatul neafiliat Octavian Țîcu și deputații de la Platforma Demnitate și Adevăr Dinu Plîngău și Maria Ciobanu.

**

Soarta Nistrului sub presiunea hidrocentralelor, avertisment al ecologiștilor adresat autorităților

Aproape 100 de organizații membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic au lansat joi, 21 ianuarie, un apel către guvernele Republicii Moldova și Ucrainei ca negocierea Acordului privind asigurarea funcționării Nodului hidroenergetic Nistrean să fie făcută din perspectiva funcționării ecosistemelor fluviului Nistru în aval de acest complex și nu din perspectiva producerii energiei electrice. Ecologiștii mai cer ca Republica Moldova să nu cedeze teritoriul solicitat de Kiev, pentru că în acest caz va pierde în totalitate controlul asupra lucrărilor de construcție a Complexului.