*

Cel mult 8 candidați vor concura pentru funcția de șef al statului

La 1 octombrie s-a încheiat perioada de desemnare a candidaților la alegerile prezidențiale.  Astfel, s-a conturat o listă finală cu cel mult opt candidați, dintre care șase au fost deja înregistrați, iar încă doi așteaptă decizia autorității electorale. Cinci din cei șase competitori – Renato Usatîi (Partidul Nostru), Tudor Deliu (PLDM), Igor Dodon (candidat independent), Violeta Ivanov (Partidul Șor) și Maia Sandu (PAS) – s-au lansat în campanie vineri, 2 octombrie, în timp ce Andrei Năstase (Platforma DA) a ales ziua de sâmbătă, 3 octombrie, pentru a-și face intrarea în competiție. Octavian Țicu (PUN) și Dorin Chirtoacă (Blocul Electoral Unirea) au depus listele cu semnături în data de 29 septembrie. Anterior, CEC a refuzat înregistrarea lui Andrian Candu (Pro Moldova) în cursa electorală, iar acesta a contestat decizia în instanță. Patru pretendenți la fotoliul de președinte au abandonat colectarea de semnături.

**

Experții se întreabă cum se va desfășura electorala în condițiile pandemiei

Comisia Electorală Centrală a decis marți, 29 septembrie, un număr de  2 143 de secții de votare pentru scrutinul prezidențial, dintre care 139 în afara țării și 42 pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului. Între timp, ridică semne de întrebare modul în care se va desfășura campania electorală în condițiile pandemiei întrucât aproape 70 la sută dintre localități sunt în stare de urgență în sănătate publică, după cum relevă cel de-al treilea raport de observare a alegerilor, prezentat joi, 1 octombrie de Asociația Promo-Lex. Observatorii Asociației au semnalat și o altă problemă: refuzul unor localități de pe malul drept al Nistrului de a deschide secții de vot pentru cetățenii din regiunea transnistreană. Tot joi, 1 octombrie, regimul separatist de la Tiraspol a decis să anuleze pentru o zi restricțiile de circulație pentru ca alegătorii din stânga Nistrului să poată vota la scrutinul prezidențial din 1 noiembrie. În context, a reapărut în discuție problema fraudării alegerilor, semnalată în cadrul altor campanii electorale, legată de transportarea organizată a cetățenilor din regiunea transnistreană la secțiile deschise în partea dreaptă a Nistrului.

**

UE îndeamnă Chișinăul să asigure conform standardelor democratice

Uniunea Europeană a făcut săptămâna aceasta un apel către autoritățile Republicii Moldova să organizeze alegerile prezidențiale, de la 1 noiembrie într-o manieră credibilă, incluzivă și transparentă, respectând standardele democratice. În apel, se atrage atenție la necesitatea evitării practicilor semnalate de observatorii internaționale în alte campanii electorale din Rep. Moldova, precum cumpărarea voturilor, utilizarea abuzivă a resurselor de stat și constrângerea alegătorilor. De asemenea, statele UE le cer autorităților Rep. Moldova să asigure tuturor candidaților condiții de concurență egale, inclusiv acces egal la mass-media cu prezentări corecte și imparțiale. În declarație, se mai subliniază că toți cetățenii ar trebui să poată să-și exercite dreptul de vot în condiții de siguranță, în pofida pandemiei de coronavirus.

**

Detalii noi despre locul de aflare a fostului lider PDM, Vlad Plahotniuc

Săptămâna aceasta a reapărut în spațiul public informații noi despre fostul lider PDM, Vlad Plahotniuc, despre care unii politicieni au scris pe rețele sociale că s-ar afla în Turcia. Avocatul celui supranumit ”coordonatorul” nu au confirmat dar nici infirmat aceste presupuneri, iar Procuratura Generală a cerut marți, 29 septembrie, autorităților din Ankara, extrădarea lui Vlad Plahotniuc. A doua zi, Ministerul de Interne a difuzat un comunicat de presă în care îi acuză pe unii politicieni că prin dezvăluirea locului aflării lui Vlad Plahotniuc în Turcia ar fi periclitat acțiunile de căutare a acestuia. Plecarea lui Vlad Plahotniuc din Statele Unite are legătură cu ceea ce se întâmplă în culisele politicului moldovenesc, remarcă  expertul Ion Tăbârță. El a declarat în cadrul emisiunii Ora de vârf de la Radio Chișinău, că s-a schimbat retorica Partidului Pro Moldova și Partidului Șor față de PSRM. Totodată, analistul admite un nou consens geopolitic asupra R. Moldova, o înțelegere între marile puteri (Rusia și Turcia) privind o coaliție între Igor Dodon și Vlad Plahotniuc.

**

Democrații lansează o campanie pentru a decide dacă rămân la guvernare

Între timp, democrații, aliații socialiștilor de la putere, susțin că deocamdată alianța de guvernare există, chiar dacă la limită, după cum s-a exprimat liderul PDM Pavel Filip, miercuri, 30 septembrie, într-o conferință de presă. Coaliția de guvernare PSRM-PDM există în conformitate cu acordul de creare a platformei parlamentare majoritare, semnat între cele două formațiuni în luna martie, a precizat președintele PDM. Pavel Filip a mai spus că în cadrul campaniei „O altfel de politică”, membrii partidului vor merge în localitățile din Rep. Moldova și în urma discuțiilor cu cetățenii se va decide dacă Partidul Democrat va continua sau nu să se afle la guvernare și după alegeri.

**

Semnarea acordului cu FMI, incertă

Rep. Moldova riscă să nu mai încheie în acest an un acord cu Fondul Monetar Internațional în condițiile în care semnarea ar fi trebuit să aibă loc în luna septembrie, atenționează ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruță. Potrivit expertului, autoritățile de la Chișinău au ratat în luna septembrie cele două termene stabilite de FMI privind îndeplinirea condițiilor impuse pentru a putea beneficia de banii Fondului. Semnarea unui nou acord cu FMI depinde de viteza cu care autoritățile de la Chișinău vor îndeplini condiționalitățile impuse de Fond, susține expertul economic, Veaceslav Ioniță. Amintim că noul program cu FMI oferă Rep. Moldova posibilitatea să obțină acces la o asistență financiară în valoare de aproape 560 de milioane de dolari.